Romanian
A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z

Dynastat (parecoxib sodium) – Rezumatul caracteristicilor produsului - M01AH04

Updated on site: 06-Oct-2017

Denumirea medicamentuluiDynastat
Cod ATCM01AH04
Substanţăparecoxib sodium
ProducătorPfizer Limited

1.DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

Dynastat 40 mg pulbere pentru soluţie injectabilă

2.COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ

Fiecare flacon conţine parecoxib 40 mg (sub formă de parecoxib sodic 42,36 mg). După reconstituire, concentraţia de parecoxib este de 20 mg/ml. Fiecare 2 ml de pulbere reconstituită conţin 40 mg de parecoxib.

Excipient cu efect cunoscut

Acest medicament conţine mai puţin de 1 mmol de sodiu (23 mg) per doză.

După reconstituire cu soluţie de clorură de sodiu 9 mg/ml (0,9%), Dynastat conţine sodiu aproximativ 0,44 mmol pe flacon.

Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.

3.FORMA FARMACEUTICĂ

Pulbere pentru soluţie injectabilă (pulbere injectabilă).

Pulbere de culoare albă sau aproape albă

4.DATE CLINICE

4.1Indicaţii terapeutice

Indicat în tratamentul pe termen scurt al durerii postoperatorii la adulţi.

Decizia de a prescrie un inhibitor selectiv al ciclooxigenazei-2 (COX-2) trebuie să se bazeze pe evaluarea individuală a riscurilor generale pentru pacient (vezi pct. 4.3 şi 4.4).

4.2Doze şi mod de administrare

Doze

Doza recomandată este de 40 mg în administrare intravenoasă (i.v.) sau intramusculară (i.m.), urmată de 20 mg sau 40 mg la intervale de 6-12 ore, în funcţie de necesităţi, fără a se depăşi 80 mg pe zi.

Deoarece riscul cardiovascular al inhibitorilor specifici ai COX-2 poate creşte odată cu doza şi durata expunerii, trebuie să fie utilizată doza zilnică minimă eficace pe perioada cea mai scurtă posibil. Experienţa clinică cu Dynastat administrat pe perioade mai lungi de 3 zile este limitată.

Utilizarea concomitentă cu analgezice opioide

Analgezicele opioide pot fi utilizate concomitent cu parecoxib, administrate aşa cum este descris în paragraful de mai sus. În toate evaluările clinice, parecoxib a fost administrat la un interval de timp fix, în timp ce opioidele au fost administrate la nevoie.

Vârstnici

În general, nu este necesară ajustarea dozei la pacienţii vârstnici (≥ 65 ani). Totuşi, pentru pacienţii vârstnici cu greutate mai mică de 50 kg, tratamentul trebuie început cu jumătate din doza de Dynastat recomandată uzual şi reducerea dozei maxime la 40 mg pe zi (vezi pct. 5.2).

Insuficienţă hepatică

Nu există experienţă clinică la pacienţii cu insuficienţă hepatică severă (scor Child-Pugh ≥10), de aceea utilizarea la aceşti pacienţi este contraindicată (vezi pct. 4.3 şi 5.2). În general, la pacienţii cu insuficienţă hepatică uşoară (scor Child-Pugh 5-6) nu este necesară ajustarea dozei. La pacienţii cu insuficienţă hepatică moderată (scor Child-Pugh 7-9), tratamentul cu Dynastat trebuie început cu prudenţă, cu jumătate din doza recomandată uzual, iar doza maximă trebuie scăzută la 40 mg pe zi.

Insuficienţă renală

La pacienţii cu insuficienţă renală severă (clearance al creatininei <30 ml/min) sau la pacienţii care au tendinţă la retenţie lichidiană, iniţierea tratamentului cu parecoxib se va face cu doza minimă recomandată (20 mg) iar funcţia renală a pacientului trebuie atent monitorizată (vezi pct. 4.4 şi 5.2). Pe baza datelor farmacocinetice, nu este necesară scăderea dozei la pacienţii cu insuficienţă renală uşoară până la moderată (clearance al creatininei 30-80 ml/min).

Copii şi adolescenţi

Siguranţa şi eficacitatea parecoxibului la copii şi adolescenţi cu vârsta sub 18 ani nu au fost încă stabilite. Nu sunt disponibile date. De aceea, parecoxib nu este recomandat la aceşti pacienţi.

Mod de administrare

Injectarea i.v. in bolus poate fi făcută rapid, direct în venă sau într-o linie intravenoasă deja montată. Injectarea i.m. se va face lent şi profund în masa musculară. Pentru instrucţiuni privind reconstituirea medicamentului înainte de utilizare, vezi pct. 6.6.

Când Dynastat este amestecat în soluţie cu alte medicamente, poate precipita şi, de aceea, Dynastat nu trebuie amestecat cu alte medicamente, în timpul reconstituirii sau injectării. La acei pacienţi la care trebuie folosit acelaşi sistem de injectare pentru administrarea unui alt medicament, sistemul de injectare trebuie spălat în mod corespunzător înainte şi după administrarea Dynastat, folosind o soluţie compatibilă.

După reconstituire cu solvenţii acceptaţi, Dynastat poate fi injectat numai i.v. sau i.m. sau folosind o linie i.v. cu:

soluţie injectabilă/perfuzabilă de clorură de sodiu 9 mg/ml (0,9%);

soluţie perfuzabilă de glucoză 50 mg/ml (5%);

soluţie injectabilă/perfuzabilă de clorură de sodiu 4,5 mg/ml (0,45%) şi glucoză 50 mg/ml (5%); sau

soluţie injectabilă Ringer-Lactat

Injectarea printr-o linie i.v.folosită pentru administrarea glucozei 50 mg/ml (5%) în soluţie injectabilă Ringer-Lactat sau a altor soluţii i.v. nemenţionate în acest punct nu este recomandată, deoarece soluţia poate precipita.

4.3Contraindicaţii

Hipersensibilitate la substanţa activă sau la oricare dintre excipienţi listaţi la pct. 6.1.

Antecedente de reacţii alergice grave la orice tip de medicament, în special reacţii cutanate, cum sunt sindromul Stevens-Johnson, necroliza epidermică toxică, eritemul polimorf sau la pacienţi cu hipersensibilitate cunoscută la sulfonamide (vezi pct. 4.4 şi 4.8).

Ulcer gastro-duodenal activ sau hemoragie gastro-intestinală (GI).

Pacienţi cu antecedente de bronhospasm, rinită acută, polipoză nazală, edem angioneurotic, urticarie sau alte reacţii de tip alergic după administrarea de acid acetilsalicilic, antiinflamatorii nesteroidiene (AINS), inclusiv inhibitori de COX-2 (ciclooxigenază-2).

Al treilea trimestru de sarcină şi perioada alăptării (vezi pct. 4.6 şi 5.3).

Insuficienţă hepatică severă (albumină serică <25 g/l sau scor Child-Pugh 10).

Boală intestinală inflamatorie.

Insuficienţă cardiacă congestivă (NYHA II-IV).

Tratamentul durerii postoperatorii după bypass-ul coronarian (vezi pct. 4.8 şi 5.1).

Cardiopatie ischemică, arteriopatii periferice şi/sau boli cerebrovasculare confirmate.

4.4Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare

Dynastat a fost studiat în tratamentul chirurgical dentar, ortopedic, ginecologic (mai ales histerectomie) şi by-pass coronarian. Experienţa în alte tipuri de intervenţii chirurgicale, cum sunt cele gastro-intestinale sau urologice, este limitată.

Alte moduri de administrare în afară de i.v. sau i.m.(de exemplu intraarticular, intratecal) nu au fost studiate şi nu trebuie utilizate.

Din cauza posibilului risc de creştere a reacţiilor adverse la doze mai mari de parecoxib, alţi inhibitori de COX-2 şi AINS, în cazul creşterii dozei de parecoxib pacienţii trebuie supravegheaţi, iar dacă nu se constată creşterea eficacităţii, trebuie avute în vedere alte opţiuni terapeutice (vezi pct. 4.2). Experienţa clinică cu Dynastat administrat pe perioade mai lungi de 3 zile este limitată.

Dacă în timpul tratamentului disfuncţia oricăruia dintre organele şi sistemele descrise mai jos se agravează, trebuie luate măsuri adecvate, inclusiv întreruperea tratamentului cu parecoxib, dacă este necesar.

Acest medicament conţine mai puţin de 1 mmol de sodiu (23 mg) per doză si astfel se consideră că este lipsit de sodiu.

Afecţiuni cardiovasculare

Inhibitorii COX-2 au fost asociaţi cu un risc crescut de evenimente adverse cardiovasculare şi trombotice în cazul administrării prelungite. Nu a fost determinată dimensiunea exactă a riscului asociat cu administrarea unei doze unice, nici durata exactă a tratamentului asociată cu riscul crescut.

Pacienţii cu factori de risc semnificativi pentru evenimente cardiovasculare (de exemplu: hipertensiune arterială, hiperlipidemie, diabet zaharat, fumat) trebuie trataţi cu parecoxib numai după o evaluare medicală atentă (vezi pct. 5.1).

Dacă la aceşti pacienţi apar dovezi clinice de agravare a simptomelor clinice specifice, trebuie luate măsuri adecvate, inclusiv întreruperea tratamentului cu parecoxib, dacă este necesar. Dynastat nu a fost studiat în alte intervenţii de revascularizare cardiovasculară decât BACG (bypass al arterelor coronare cu grefon). Studii în cadrul altor tipuri de intervenţii chirurgicale decât bypass-ul coronarian au inclus doar pacienţi cu stadiu fizic de clasă I-III conform clasificării ASA (American Society of Anaesthesiology).

Acid acetilsalicilic şi alte AINS

Inhibitorii de COX-2 nu pot substitui acidul acetilsalicilic în profilaxia bolilor cardiovasculare tromboembolice, deoarece nu au proprietăţi antiplachetare. De aceea, tratamentul antiplachetar nu trebuie întrerupt (vezi pct. 5.1). Asocierea Dynastat cu warfarină sau alte anticoagulante orale se va face cu prudenţă (vezi pct. 4.5). Utilizarea concomitentă de parecoxib şi AINS altele decât acidul acetilsalicilic trebuie evitată.

Tratamentul cu Dynastat poate masca febra şi alte semne ale inflamaţiei (vezi pct. 5.1). În cazuri izolate, în asociere cu utilizarea AINS şi în studiile non-clinice cu Dynastat, a fost observată agravarea

infecţiilor ţesuturilor moi (vezi pct. 5.3). Este necesară prudenţă la pacienţii chirurgicali care primesc Dynastat, cu monitorizare pentru a depista eventuala apariţie a semnelor de infecţie la locul inciziei.

Afecţiuni gastro-intestinale

La pacienţi trataţi cu parecoxib, au fost constatate complicaţii la nivelul tractului gastro-intestinal (GI) superior [perforaţii, ulcere sau hemoragii (PUH)], uneori letale. Se recomandă prudenţă în cazul tratării pacienţilor cu risc de complicaţii gastro-intestinale la tratamentul cu AINS: vârstnici, pacienţi trataţi concomitent cu orice alt AINS sau acid acetilsalicilic, glucocorticosteroizi, inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei, pacienți care consumă alcool etilic sau pacienţi cu antecedente gastro- intestinale, cum sunt ulceraţiile şi hemoragiile GI. În cazul tratamentului cu parecoxib concomitent cu acidul acetilsalicilic (chiar şi la doze mici), există o creştere suplimentară a riscului de apariţie a reacţiilor adverse gastro-intestinale (ulceraţii gastro-intestinale sau alte complicaţii gastro-intestinale).

Reacţii cutanate

În cadrul supravegherii după punerea pe piaţă la pacienţii trataţi cu parecoxib au fost raportate reacţii cutanate grave, inclusiv eritem multiform, dermatită exfoliativă şi sindrom Stevens-Johnson (unele letale). În plus, cazuri letale de necroliză epidermică toxică, au fost raportate în cadrul supravegherii după punerea pe piaţă la pacienţii trataţi cu valdecoxib (metabolitul activ al parecoxibului) şi nu pot fi excluse în cazul parecoxibului (vezi pct. 4.8). Riscul acestor reacţii pare mai mare la începutul tratamentului, debutul reacţiei fiind, în majoritatea situaţiilor, în prima lună de tratament.

Medicul trebuie să monitorizeze în mod adecvat orice reacţiei cutanată gravă în timpul tratamentului, de exemplu prin consultaţii suplimentare ale pacientului. Pacienţii trebuie sfătuiţi să raporteze imediat medicului orice reacţie cutanată.

Tratamentul cu parecoxib trebuie întrerupt la prima apariţie a erupţiei cutanate, leziunilor mucoaselor, sau a altor semne de hipersensibilitate. Se cunosc reacţii cutanate grave la tratamentul cu AINS, inclusiv cu inhibitori selectivi de COX-2, ca şi în cazul altor medicamente. Totuşi, rata evenimentelor cutanate grave raportate pare mai mare în cazul valdecoxibului (metabolitul activ al parecoxibului) faţă de alţi inhibitori selectivi de COX-2. Pacienţii cu alergie la sulfonamide în antecedente prezintă un risc crescut de apariţie a reacţiilor cutanate (vezi pct. 4.3). Pacienţii fără alergie la sulfonamide în antecedente pot prezenta, de asemenea, un risc de apariţie a reacţiilor cutanate grave.

Hipersensibilitate

Experienţa după punerea pe piaţă a valdecoxibului şi parecoxibului a cuprins rapoarte de reacţii de hipersensibilitate (reacţii anafilactice şi edem angioneurotic) (vezi pct. 4.8). Unele dintre aceste reacţii au fost înregistrate la pacienţii cu reacţii de tip alergic la sulfonamide în antecedente (vezi pct. 4.3). Tratamentul cu parecoxib trebuie întrerupt de la prima manifestare de hipersensibilitate.

În cadrul experienţei după punerea pe piaţă a parecoxib, au fost raportate cazuri de hipotensiune arterială severă la scurt timp de la administarea parecoxib. Unele dintre aceaste cazuri au apărut fără alte simptome de anafilaxie. Medicul trebuie să fie pregătit să trateze hipotensiunea arterială severă.

Retenţie lichidiană, edeme, afecţiuni renale

Asemenea altor medicamente care inhibă sinteza prostaglandinelor, şi în cazul pacienţilor trataţi cu parecoxib s-au observat retenţie lichidiană şi edeme. Prin urmare, parecoxibul trebuie utilizat cu prudenţă la pacienţii cu funcţie cardiacă compromisă, cu edeme pre-existente sau alte afecţiuni care predispun la sau sunt agravate de retenţia lichidiană, incluzând pacienţii care urmează un tratament cu diuretice sau pacienţii care prezintă risc de hipovolemie. Daca există dovezi clinice de agravare a stării acestor pacienţi, trebuie luate măsuri corespunzătoare inclusiv întreruperea tratamentului cu parecoxib.

În cadrul supravegherii după punerea pe piaţă a parecoxibului au fost raportate cazuri de insuficienţă renală acută (vezi pct. 4.8). Dynastat trebuie administrat cu prudenţă la pacienţii cu insuficienţă renală (vezi pct. 4.2) sau cu hipertensiune arterială sau la pacienţii cu funcţie cardiacă sau hepatică alterată sau alte afecţiuni care predispun la retenţie lichidiană, deoarece inhibarea sintezei de prostaglandine poate duce la afectarea funcţiei renale şi la retenţie lichidiană în organism.

La pacienţii deshidrataţi, iniţierea tratamentului cu Dynastat trebuie făcută cu prudenţă. În acest caz, înainte de iniţierea tratamentului cu Dynastat, este recomandată rehidratarea pacienţilor.

Hipertensiune arterială

Similar tuturor AINS, parecoxib poate duce la debutul unei hipertensiuni arteriale sau la agravarea hipertensiunii arteriale pre-existente, contribuind astfel la creşterea incidenţei evenimentelor cardiovasculare. Parecoxib, trebuie utilizate cu precauţie la pacienţii hipertensivi. Tensiunea arterială trebuie monitorizată îndeaproape pe durata iniţierii tratamentului cu parecoxib şi pe parcursul tratamentului.Dacă tensiunea arterială creşte în mod semnificativ, trebuie luat în considerare un tratament alternativ.

Insuficiență hepatică

Dynastat trebuie folosit cu prudenţă la pacienţii cu insuficienţă hepatică moderată (scor Child-Pugh 7- 9) (vezi pct. 4.2).

Utilizarea în asociere cu anticoagulante orale

Utilizarea concomitentă a AINS cu anticoagulante orale creşte riscul de sângerare. Anticoagulantele orale includ warfarina/cele de tip cumarinic şi anticoagulantele orale inovatoare (de exemplu apixaban, dabigatran şi rivaroxaban) (vezi pct. 4.5).

4.5Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune

Interacţiuni farmacodinamice

La pacienţii care primesc warfarină sau alte anticoagulante orale se va monitoriza tratamentul anticoagulant, în special în primele zile de la iniţierea terapiei cu Dynastat, deoarece aceşti pacienţi au risc crescut de complicaţii hemoragice. De aceea, la pacienţii trataţi cu anticoagulante orale, timpul INR de protrombină trebuie monitorizat cu atenţie, mai ales în primele zile de la iniţierea tratamentului cu parecoxib sau de la modificarea dozei acestuia (vezi pct. 4.4).

Dynastat nu are efect asupra inhibării agregării plachetare şi asupra modificării timpilor de sângerare mediate de către acidul acetilsalicilic. Studiile clinice au arătat că Dynastat poate fi asociat cu doze mici de acid acetilsalicilic (≤ 325 mg). În aceste studii, ca şi în cazul altor AINS, în timpul administrării concomitente de acid acetilsalicilic în doze mici, s-a observat un risc crescut de ulceraţii gastro-intestinale sau alte complicaţii gastro-intestinale faţă de utilizarea de parecoxib în monoterapie (vezi pct. 5.1).

Administrarea concomitentă a parecoxibului şi heparinei nu a modificat proprietăţile farmacodinamice ale heparinei (timpul parţial de tromboplastină activată), comparativ cu administrarea heparinei în monoterapie.

Inhibarea prostaglandinelor de către AINS, inclusiv inhibitorii COX-2, poate diminua efectul inhibitorilor enzimei de conversie a angiotensinei (ECA), al antagoniştilor angiotensinei II, al betablocantelor şi al diureticelor. Această interacţiune trebuie luată în considerare la pacienţii cărora li se administrează parecoxib concomitent cu inhibitori ai ECA, antagonişti ai angiotensinei II, betablocante şi diuretice.

La pacienţii vârstnici, cu depleţie volemică (inclusiv cei care urmează tratament cu diuretice) sau cu funcţie renală deteriorată, administrarea concomitentă de AINS, incluzând inhibitorii selectivi COX-2, cu inhibitori ECA sau antagonişti ai angiotensinei II poate determina deteriorarea suplimentară a funcţiei renale, incluzând posibila apariţie a insuficienţei renale acute. Aceste efecte sunt de obicei reversibile.

Prin urmare, administrarea concomitentă a acestor medicamente trebuie să fie efectuată cu precauţie. Pacienţii trebuie să fie hidrataţi în mod adecvat şi trebuie evaluată necesitatea monitorizării funcţiei renale la începutul tratamentului concomitent şi periodic după aceea.

S-a sugerat că administrarea concomitentă a AINS cu ciclosporină sau tacrolimus creşte efectul nefrotoxic al acestora din urmă, din cauza efectelor AINS asupra prostaglandinelor renale. Dacă se administrează parecoxib concomitent cu unul din aceste medicamente, funcţia renală trebuie monitorizată.

Dynastat poate fi administrat concomitent cu analgezicele opioide. În studiile clinice, administrarea concomitentă de parecoxib a dus la reducerea semnificativă a necesităţii zilnice de administrare la nevoie a opioidelor.

Efecte ale altor medicamente asupra farmacocineticii parecoxibului (sau metabolitului său activ valdecoxibul)

Parecoxibul este hidrolizat rapid la metabolitul său activ valdecoxib. Studiile efectuate la om au arătat că metabolizarea valdecoxibului este mediată în special de către izoenzimele CYP3A4 şi 2C9.

Expunerea plasmatică (ASC şi Cmax) la valdecoxib a crescut (cu 62%, respectiv 19%) în condiţiile administrării Dynastat în asociere cu fluconazol (care inhibă în special CYP2C9), indicând faptul că doza de parecoxib trebuie redusă la pacienţii care primesc tratament cu fluconazol.

Expunerea plasmatică (ASC şi Cmax) la valdecoxib a crescut (cu 38%, respectiv 24%) în condiţiile administrării Dynastat în asociere cu ketoconazol (care inhibă CYP3A4), totuşi, în general, nu este necesară ajustarea dozei la pacienţii care primesc ketoconazol.

Nu a fost studiat efectul produs de inducţia enzimatică. Metabolizarea valdecoxibului poate fi crescută prin administrarea concomitentă de inductori enzimatici, cum sunt rifampicina, fenitoina, carbamazepina sau dexametazona.

Efectul parecoxibului (sau al metabolitului său activ, valdecoxibul) asupra farmacocineticii altor medicamente

Tratamentul cu valdecoxib (40 mg de două ori pe zi, timp de 7 zile) a dus la triplarea concentraţiilor plasmatice de dextrometorfan (substrat al CYP2D6). De aceea, administrarea Dynastat în asociere cu alte medicamente metabolizate predominant prin CYP2D6 şi care au indice terapeutic îngust (de exemplu: flecainidă, propafenonă, metoprolol) trebuie făcută cu prudenţă.

Expunerea plasmatică la omeprazol (substrat al CYP2C19), administrat în doză de 40 mg o dată pe zi, a crescut cu 46% după administrarea de valdecoxib 40 mg de două ori pe zi, timp de 7 zile, în timp ce expunerea plasmatică la valdecoxib nu a fost modificată. Aceste rezultate arată că, deşi valdecoxibul nu este metabolizat de CYP2C19, poate fi un inhibitor al acestei izoenzime. De aceea, administrarea Dynastat în asociere cu alte medicamente care reprezintă un substrat pentru CYP2C19 (de exemplu: fenitoină, diazepam sau imipramină) trebuie făcută cu prudenţă.

În două studii de interacţiune farmacocinetică la pacienţii cu poliartrită reumatoidă cărora li s-a administrat o doză stabilă de metotrexat o dată pe săptămână (5-20 mg/săptămână, ca doză orală sau intramusculară unică), valdecoxib oral (10 mg de două ori pe zi sau 40 mg de două ori pe zi) a avut un efect mic sau niciun efect asupra concentraţiilor plasmatice de metotrexat în stare de echilibru. Totuşi, se recomandă precauţie la administrarea concomitentă de metotrexat cu AINS, întrucât administrarea AINS poate avea ca rezultat creşterea concentraţiilor plasmatice de metotrexat. Trebuie avută în vedere monitorizarea adecvată a efectelor toxice specifice metotrexatului la administrarea concomitentă de parecoxib şi metotrexat.

Administrarea concomitentă de valdecoxib şi litiu duce la scăderea semnificativă a clearance-ului plasmatic (cu 25%) şi renal (cu 30%) ale litiului, expunerea plasmatică la litiu fiind cu 34% mai mare decât după administrarea litiului în monoterapie. Concentraţia plasmatică a litiului trebuie monitorizată atent la pacienţii cărora li se administrează litiu, la începutul şi în momentul modificării tratamentului cu parecoxib.

Administrarea concomitentă de valdecoxib şi glibenclamidă (substrat al CYP3A4) nu a afectat farmacocinetica (expunerea) sau farmacodinamia glibenclamidei (valorile glicemiei şi insulinei).

Anestezicele injectabile

Administrarea concomitentă de 40 mg parecoxib i.v. şi propofol (substrat al CYP2C9) sau midazolam (substrat al CYP3A4) nu a afectat farmacocinetica (metabolizarea şi expunerea) sau farmacodinamia (efectele observate pe EEG, testele psihomotorii şi trezirea după anestezie) propofolului i.v. sau midazolamului i.v.. În plus, administrarea concomitentă a valdecoxibului nu a avut efecte semnificative clinic asupra metabolizării hepatice sau intestinale, mediate prin intermediul CYP3A4, a midazolamului administrat oral. Administrarea i.v. a 40 mg parecoxib nu a avut efecte semnificative asupra farmacocineticii fentanilului i.v. sau alfentanilului i.v. (substraturi ale CYP3A4).

Anestezicele inhalatorii

Nu s-au realizat studii specifice de interacţiune. În studiile efectuate asupra pacienţilor chirurgicali cărora li s-a administrat pre-operator parecoxib, nu au fost observate interacţiuni farmacodinamice între parecoxibul şi anestezicele inhalatorii (oxid nitric şi izofluran) (vezi pct. 5.1).

4.6Fertilitatea, sarcina şi alăptarea

Sarcină

Folosirea parecoxibului în ultimul trimestru de sarcină poate determina malformaţii grave, deoarece ca şi celelalte medicamente care inhibă prostaglandinele, poate duce la închiderea prematură a canalului arterial sau la inerţie uterină (vezi pct. 4.3, 5.1 şi 5.3).

Utilizarea medicamentelor AINS în timpul celui de-al doilea și al treilea trimestru de sarcină poate provoca disfuncție renală la făt, care, în cazuri severe, poate determina reducerea volumului de lichid amniotic sau oligohidramnioză. Astfel de efecte pot să apară la scurt timp după inițierea tratamentului și sunt, de obicei, reversibile. Femeile gravide care utilizează medicamente AINS trebuie să fie atent monitorizate din punct de vedere al volumului lichidului amniotic.

Dynastat este contraindicat în al treilea trimestru de sarcină (vezi pct. 4.3).

Nu există informaţii adecvate privind utilizarea parecoxibului la femeile gravide sau în timpul travaliului. Cu toate acestea, inhibarea sintezei de prostaglandine poate avea efecte adverse asupra sarcinii. Informaţiile din studii epidemiologice indică un risc crescut de avort spontan după utilizarea inhibitorilor de sinteză a prostaglandinelor la începutul sarcinii. Studiile la animale au arătat că administrarea unor inhibitori de sinteză a prostaglandinelor, inclusiv a parecoxibului, are ca rezultat o creştere a incidenţei pierderii sarcinii pre- şi post- implantare şi a letalităţii embrio-fetale (vezi pct. 5.1 şi 5.3). Pe perioada primului şi celui de-al doilea trimestru de sarcină, Dynastat nu trebuie administrat decât dacă este absolut necesar.

Alăptare:

Administrarea unei doze unice de parecoxib la femeile care alăptează, după o naştere prin cezariană, a determinat trecerea unei cantităţi relativ mici de parecoxib şi a metabolitului său activ, valdecoxib, în laptele matern, aceasta determinând o doză relativă scăzută pentru sugar (aproximativ 1% din doza maternă ajustată în funcţie de greutate). Dynastat nu trebuie administrat femeilor care alăptează (vezi pct. 4.3).

Fertilitate

În cazul femeilor care doresc să rămână gravide, nu este recomandată folosirea Dynastat, precum şi a oricărui medicament care inhibă ciclooxigenaza/sinteza de prostaglandine (vezi pct. 4.3, 5.1 şi 5.3).

În funcţie de mecanismul de acţiune, utilizarea AINS poate întârzia sau preveni ruptura foliculilor ovarieni, care a fost asociată la anumite femei cu infertilitate reversibilă. În cazul femeilor care întâmpină dificultăţi în a rămâne gravide sau care sunt supuse unor investigaţii privind infertilitatea, trebuie luată în considerare întreruperea tratamentului cu AINS, inclusiv Dynastat.

4.7Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje

Pacienţii care prezintă ameţeli, vertij sau somnolenţă după administrarea Dynastat nu trebuie să conducă vehicule sau să folosească utilaje.

4.8Reacţii adverse

Rezumatul profilului de siguranţă

Cea mai frecventă reacţie adversă pentru Dynastat este greaţă. Cele mai grave reacţii apar mai puţin frecvent până la rar şi includ evenimente cardiovasculare precum infarct miocardic şi hipotensiune arterială severă, precum şi reacţii de hipersensibilitate precum anafilaxie, angioedem şi reacţii cutanate severe. După intervenţia de bypass coronarian, pacienţii cărora li s-a administrat Dynastat pot prezenta un risc mai mare de reacţii adverse de tipul evenimentelor cardiovasculare/tromboembolice (incluzând infarct miocardic, accident vascular cerebral/atac ischemic tranzitor, embolie pulmonară şi tromboză venoasă profundă, vezi pct. 4.3 şi 5.1), infecţiilor chirurgicale profunde şi complicaţiilor plăgii sternale.

Listă tabelară a reacţiilor adverse

Următoarele reacţii adverse au fost raportate la pacienţi cărora li s-a administrat parecoxib (N=5402) în cadrul a 28 de studii clinice placebo controlate. Reacţiile adverse raportate în cadrul experienţei acumulate după punerea pe piaţă a medicamentului au fost încadrate la categoria “frecvenţă necunoscută” deoarece frecvenţa acestora nu poate fi estimată din datele disponibile. În cadrul fiecărei categorii de frecvenţă, reacţiile sunt listate utilizând terminologia MedDRA şi sunt aranjate în ordinea descrescătoare a gravităţii.

Frecvența reacțiilor adverse la medicament

Foarte

Frecvente

Mai puţin frecvente

Rare ( 1/10000

Frecvenţă

frecvente

( 1/100 și

( 1/1000 și <1/100)

și <1/1000)

necunoscută

( 1/10)

<1/10)

 

 

 

Infecţii şi infestări

 

 

 

 

Faringită,

Secreţie seroasă

 

 

 

osteită

anormală a plăgii

 

 

 

alveolară

sternale, infecţii ale

 

 

 

 

plăgilor

 

 

Tulburări hematologice şi limfatice

 

 

 

Anemie post-

Trombocitopenie

 

 

 

operatorie

 

 

 

Tulburări ale sistemului imunitar

 

 

 

 

 

Reacţie

 

 

 

 

anafilactoidă

 

Tulburări metabolice şi de nutriţie

 

 

 

Hipokaliemie

Hiperglicemie,

 

 

 

 

anorexie

 

 

Tulburări psihice

 

 

 

 

Agitaţie,

 

 

 

 

insomnie

 

 

 

Tulburări ale sistemului nervos

 

 

 

Hipoestezie,

Tulburări

 

 

 

ameţeli

cerebrovasculare

 

 

Tulburări acustice şi vestibulare

 

 

 

 

Otalgie

 

 

Tulburări cardiace

 

 

 

 

 

Infarct miocardic,

 

Şoc hipotensiv,

 

 

bradicardie

 

insuficienţă

 

 

 

 

cardiacă congestivă,

Frecvența reacțiilor adverse la medicament

Foarte

Frecvente

Mai puţin frecvente

 

Rare ( 1/10000

Frecvenţă

frecvente

( 1/100 și

( 1/1000 și <1/100)

 

și <1/1000)

necunoscută

( 1/10)

<1/10)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

tahicardie

Tulburări vasculare

 

 

 

 

 

Hipertensiune

Hipertensiune arterială

 

 

 

 

aretrială,

(agravare), hipotensiune

 

 

 

 

hipotensiune

arterială ortostatică

 

 

 

 

arterială

 

 

 

 

Tulburări respiratorii, toracice şi mediastinale

 

 

 

Insuficienţă

Embolie pulmonară

 

 

Dispnee

 

respiratorie

 

 

 

 

Tulburări gastro-intestinale

 

 

 

 

Greaţă

Dureri

Ulceraţii gastro-

 

Pancreatită,

 

 

abdominale,

duodenale, boala de

 

esofagită, edem

 

 

vărsături,

reflux gastroesofagian,

 

bucal (edem

 

 

constipaţie,

xerostomie, zgomote

 

perioral)

 

 

dispepsie,

intestinale anormale

 

 

 

 

flatulenţă

 

 

 

 

Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat

 

 

 

Prurit,

Echimoză, erupţie

 

 

Sindrom Stevens –

 

hiperhidroză

cutanată, urticarie

 

 

Johnson, eritem

 

 

 

 

 

polimorf, dermatită

 

 

 

 

 

exfoliativă

Tulburări musculo-scheletice şi ale ţesutului conjunctiv

 

 

 

Dureri

Artralgie

 

 

 

 

lombare

 

 

 

 

Tulburări renale şi ale căilor urinare

 

 

 

Oligurie

 

 

Insuficienţă

Insuficienţă renală

 

 

 

 

renală acută

 

Tulburări generale şi la nivelul locului de administrare

 

 

 

Edeme

Astenie, durere la

 

 

Reacţii de

 

periferice

nivelul locului injectării

 

 

hipersensibilitate,

 

 

, reacţie la nivelul

 

 

incluzând

 

 

locului injectării

 

 

anafilaxia şi

 

 

 

 

 

angioedem

Investigaţii diagnostice

 

 

 

 

 

Creşterea

Creşterea valorilor

 

 

 

 

creatininemiei

creatinfosfokinazei

 

 

 

 

 

sanguine, creşterea

 

 

 

 

 

valorilor lactat

 

 

 

 

 

dehidrogenazei

 

 

 

 

 

sanguine, creşterea

 

 

 

 

 

valorilor AST,

 

 

 

 

 

creşterea valorilor

 

 

 

 

 

ALT, creşterea

 

 

 

 

 

valorilor ureei

 

 

 

 

 

sanguine

 

 

 

Leziuni, intoxicaţii şi complicaţii legate de procedurile utilizate

Complicaţii postoperatorii (la nivel cutanat)

Descrierea anumitor reacţii adverse

În cadrul experienţei acumulate după punerea pe piaţă a fost raportată necroliză epidermică toxică la utilizarea valdecoxib şi aceasta nu poate fi exclusă în cazul parecoxib (vezi pct. 4.4). De asemenea, următoarele reacţii adverse rare, grave au fost raportate în timpul utilizării AINS şi nu pot fi excluse pentru Dynastat: bronhospasm şi hepatită.

Raportarea reacţiilor adverse suspectate

Este importantă raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului. Acest lucru permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată prin intermediul sistemului naţional de raportare, astfel cum este menţionat în Anexa V.

4.9Supradozaj

Cazurile raportate de supradozaj cu parecoxib au fost asociate cu reacţii adverse care au fost descrise, de asemenea, în cazul dozelor recomandate de parecoxib.

În caz de supradozaj, pacienţii trebuie să primească tratament simptomatic şi de susţinere. Valdecoxibul nu poate fi eliminat prin hemodializă. Stimularea diurezei sau alcalinizarea urinii nu sunt eficiente, datorită legării în mare măsură a valdecoxibului de proteinele plasmatice.

5.PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE

5.1Proprietăţi farmacodinamice

Grupa farmacoterapeutică: Preparate antiinflamatoare şi antireumatice, Coxibi, Cod ATC: M01AH04

Parecoxibul este un precursor al valdecoxibului. În intervalul de doze utilizate în practica clinică, valdecoxibul este un inhibitor selectiv al ciclooxigenazei-2 (COX-2). Ciclooxigenaza este responsabilă de sinteza prostaglandinelor. Au fost identificate două izoforme: COX-1 şi COX-2. COX-2 este izoforma indusă de stimuli pro-inflamatori şi este principala enzimă responsabilă de sinteza mediatorilor prostanoizi ai durerii, inflamaţiei şi febrei. De asemenea, COX-2 este implicată în ovulaţie, nidare şi închiderea canalului arterial, în reglarea funcţiei renale şi funcţiilor sistemului nervos central (producerea febrei, percepţia durerii şi funcţia cognitivă). Pare să aibă un rol şi în vindecarea ulcerului. COX-2 a fost identificată în ţesutul periferic ulcerului gastric la bărbaţi, dar implicarea sa în vindecarea ulcerului nu a fost stabilită.

Diferenţa dintre unele AINS inhibitoare ale COX-1 şi inhibitorii selectivi ai COX-2 în ceea ce priveşte acţiunea antiplachetară poate fi clinic semnificativă la pacienţii cu risc de reacţii tromboembolice. Inhibitorii selectivi ai COX-2 inhibă formarea prostaciclinei periferice (şi, de aceea, posibil şi a prostaciclinei endoteliale), fără afectarea tromboxanului plachetar. Încă nu a fost stabilită importanţa clinică a acestor observaţii.

Eficacitatea Dynastat a fost dovedită în cadrul unor studii efectuate la pacienţi care au prezentat dureri după intervenţii chirurgicale stomatologice, ginecologice (histerectomie), ortopedice (protezarea genunchiului şi şoldului) şi după bypass coronarian. Primul efect analgezic a fost perceput la 7-13 minute, efectul analgezic semnificativ clinic putând fi evidenţiat după 23-29 minute; iar efectul maxim a apărut în primele 2 ore de la administrarea i.v. sau i.m. a unei doze unice de 40 mg Dynastat. Intensitatea efectului analgezic al dozei de 40 mg a fost comparabilă cu cea a dozei de 60 mg ketorolac i.m. sau 30 mg ketorolac i.v.. După o doză unică, durata analgeziei a fost dependentă de doză şi de modelul clinic de durere şi a fost cuprinsă între 6 şi peste 12 ore.

Efecte opioid-substitutive

Într-un studiu placebo-controlat de chirurgie generală şi ortopedică (n = 1050), pacienţii cărora li s-a administrat Dynastat, prin iniţiere cu o doză parenterală de 40 mg i.v., urmată de 20 mg de două ori pe zi, într-o perioadă de timp de minim 72 de ore, în plus la schema de tratament standard care includea

suplimentare de opioide controlată de către pacient. Reducerea utilizării de opioide prin tratamentul cu Dynastat în zilele 2 şi 3 a fost de 7,2 mg şi 2,8 mg (37%, respectiv 28%). Această reducere a utilizării opioidelor a fost însoţită de reduceri semnificative ale simptomelor asociate opioidelor raportate de pacient. A fost dovedită o reducere a senzaţiei de durere, comparativ cu utilizarea de opioide în monoterapie. Acelaşi observaţii s-au făcut din studii suplimentare în alte arii chirurgicale.Nu sunt date care să indice o scădere generală a evenimentelor adverse asociate cu utilizarea de parecoxib atunci când este folosit în asociere cu opioidele, comparativ cu placebo.

Studii pentru evidenţierea efectelor gastro-intestinale

În studiile pe termen scurt (7 zile) s-a constatat că, deşi incidenţa ulcerelor sau eroziunilor gastro- duodenale evidenţiate endoscopic la subiecţi sănătoşi, tineri şi vârstnici (≥ 65 ani) cărora li s-a administrat Dynastat (5-21%) a fost mai mare decât la pacienţii cărora li s-a administrat placebo (5- 12%), aceasta a rămas semnificativ mai mică decât incidenţa observată în condiţiile tratamentului cu AINS (66-90%).

Studii privind siguranţa post bypass coronarian

În plus faţă de raportarea de rutină a evenimentelor adverse, au fost analizate categorii de evenimente prestabilite de către un comitet independent de experţi, din două studii de siguranţă controlate cu placebo la pacienţi cărora li s-a administrat parecoxib timp de cel puţin 3 zile urmat de transfer la tratamentul oral cu valdecoxib pentru o perioadă totală de 10-14 zile. Toţi pacienţii au beneficiat de măsurile standard de analgezie în cursul tratamentului.

Pacienţilor li s-au administrat doze mici de acid acetilsalicilic înainte de randomizare şi pe parcursul celor 2 studii privind bypass-ul coronarian.

Primul studiu de bypass coronarian, studiu dublu-orb, controlat cu placebo, cu durata de 14 zile, a evaluat pacienţi trataţi cu parecoxib i.v. 40 mg de două ori pe zi timp de minimum 3 zile, urmat de tratament cu valdecoxib 40 mg de două ori pe zi (grupul parecoxib/valdecoxib, n=311) sau placebo/placebo (n=151). Au fost evaluate nouă categorii de evenimente adverse prestabilite (evenimente cardiovasculare tromboembolice, pericardită, debut sau exacerbare a insuficienţei cardiace congestive, insuficienţă/disfuncţie renală, complicaţii ale ulceraţiilor gastro-intestinale superioare, hemoragii majore non-GI, infecţii, complicaţii pulmonare non-infecţioase şi deces). Incidenţa evenimentelor cardiovasculare/tromboembolice (infarct miocardic, ischemie, accident cerebrovascular, tromboză venoasă profundă şi embolie pulmonară) în grupul parecoxib/valdecoxib a fost semnificativ (p<0,05) mai mare comparativ cu grupul placebo/placebo, atât în cazul perioadei de administrare i.v. (2,2%, respectiv 0,0%), precum şi pe întreaga perioadă de studiu (4,8%, respectiv 1,3%). Complicaţiile plăgilor chirurgicale (majoritatea implicând plăgile sternale) au fost observate la o rată crescută în cazul tratamentului cu parecoxib/valdecoxib.

În al doilea studiu de bypass, au fost evaluate 4 categorii de evenimente prestabilite (cardiovasculare/tromboembolice, disfuncţie/insuficienţă renală, ulcer/hemoragie gastro-intestinală superioară, complicaţii ale plăgilor chirurgicale). Pacienţii au fost randomizaţi în primele 24 de ore după intervenţia de bypass, pentru: doza iniţială de parecoxib 40 mg i.v., apoi 20 mg i.v. la intervale de 12 ore timp de minimum 3 zile, urmat de valdecoxib oral (20 mg la intervale de 12 ore) (n=544) pentru restul zilelor din cadrul unui tratament de 10 zile; placebo i.v. urmat de valdecoxib oral (n=544); sau placebo i.v. urmat de placebo oral (n=548). O incidenţă semnificativ (p=0,033) mai mare a evenimentelor cardiovasculare/tromboembolice a fost evidenţiată în grupul de tratament parecoxib/valdecoxib (2%), comparativ cu grupul de tratament placebo/placebo (0,5%). De asemenea, tratamentul placebo/vadecoxib a fost asociat cu o incidenţă mai mare a evenimentelor cardiovasculare/tromboembolice faţă de tratamentul cu placebo, însă această diferenţă nu a fost semnificativă statistic. Trei din cele şase evenimente cardiovasculare/tromboembolice la grupul de tratament placebo/valdecoxib au fost înregistrate în timpul tratamentului cu placebo; aceşti pacienţi nu au primit valdecoxib. Evenimentele prestabilite care au avut cea mai mare incidenţă în toate cele trei grupuri de tratament au inclus categoriile complicaţiilor plăgilor chirurgicale, inclusiv infecţiile chirurgicale profunde şi evenimentele în vindecarea plăgilor sternale.

Nu au existat diferenţe semnificative între tratamentul activ şi placebo pentru niciuna din celelalte categorii de evenimente prestabilite (disfuncţie/insuficienţă renală, complicaţii ale ulcerului gastrointestinal superior sau complicaţii ale plăgilor chirurgicale).

Chirurgia generală

Într-un studiu extins (n=1050) privind chirurgia generală/chirurgia ortopedică majoră, pacienţilor li s-a administrat o doză iniţială de 40 mg parecoxib i.v., urmată de 20 mg i.v. la intervale de 12 ore timp de minimum 3 zile, apoi valdecoxib oral oral (20 mg la intervale de 12 ore, n=525) pentru restul zilelor din cadrul unui tratament de 10 zile, sau placebo i.v., urmat de placebo oral (n=525). Nu au existat diferenţe semnificative în ceea ce priveşte profilul general de siguranţă, incluzând cele patru categorii de evenimente prestabilite descrise mai sus la al doilea studiu de bypass, pentru parecoxib/valdecoxib, comparativ cu tratamentul cu placebo la aceste cazuri post-chirurgicale.

Studii pentru evidenţierea efectelor asupra plachetelor sanguine

Într-o serie de studii mici, cu doze repetate, efectuate la subiecţi sănătoşi tineri şi vârstnici, cărora li s- au administrat 20 mg sau 40 mg Dynastat de două ori pe zi, nu s-au pus în evidenţă efecte asupra agregării plachetare şi hemoragiilor, comparativ cu placebo. La subiecţii tineri, Dynastat 40 mg administrat de două ori pe zi nu a avut niciun efect semnificativ clinic asupra inhibării funcţiilor plachetare mediată de acidul acetilsalicilic (vezi pct. 4.5).

5.2Proprietăţi farmacocinetice

După injectarea i.v. sau i.m., parecoxibul este hidrolizat enzimatic la nivel hepatic, fiind convertit rapid în valdecoxib, substanţa farmacologic activă.

Absorbţie

Expunerea la valdecoxib după administrarea unei doze unice de Dynastat, măsurată prin aria de sub curba concentraţiei plasmatice funcţie de timp (ASC) şi prin concentraţia maximă (Cmax), variază aproximativ liniar pentru dozele clinice. După administrarea a două doze zilnice, ASC şi Cmax variază liniar până la 50 mg i.v. şi 20 mg i.m.. Concentraţiile plasmatice de valdecoxib la starea de echilibru se ating în 4 zile dacă administrarea se face de două ori pe zi.

După administrarea i.v. şi i.m., a unei doze unice de 20 mg parecoxib, Cmax a valdecoxibului este atinsă în aproximativ 30 minute, respectiv aproximativ 1 oră. Expunerea la valdecoxib este similară, în ceea ce priveşte ASC şi Cmax , după administrarea i.v. sau i.m.. Expunerea la parecoxib este similară, în ceea ce priveşte ASC, după administrarea i.v. sau i.m.. În medie, Cmax a parecoxibului după administrarea i.m. a fost mai mică decât după injectarea i.v. in bolus, fapt pus pe seama absorbţiei extrvasculare mai mici după administrarea i.m.. Aceste scăderi nu au fost considerate importante din punct de vedere clinic, deoarece Cmax a valdecoxibului este comparabilă după administrarea i.m. sau i.v. de parecoxib.

Distribuţie

Volumul aparent de distribuţie al valdecoxibului după administrarea sa i.v. este de aproximativ 55 litri. Legarea de proteinele plasmatice este de aproximativ 98% pentru concentraţiile atinse la administrarea dozei maxime recomandate de 80 mg pe zi. Spre deosebire de parecoxib, valdecoxibul se distribuie extensiv în eritrocite.

Metabolizare

In vivo, parecoxibul este convertit rapid şi aproape în totalitate la valdecoxib şi acid propionic, cu un timp de înjumătăţire plasmatică de aproximativ 22 minute. Eliminarea valdecoxibului se face prin metabolizare hepatică intensă pe mai multe căi, incluzând izoenzimele 3A4 şi 2C9 ale citocromului P 450 (CYP) şi aproximativ 20% prin glucuronoconjugarea radicalului sulfonamidic. În plasma umană a fost identificat un metabolit hidroxilat al valdecoxibului (pe calea CYP), care este activ ca inhibitor de COX-2. Acesta reprezintă aproximativ 10% din concentraţia valdecoxibului; din cauza concentraţiei mici a acestui metabolit, nu se aşteaptă ca acesta să contribuie semnificativ la realizarea efectului clinic după administrarea dozelor terapeutice de parecoxib.

Eliminare

Valdecoxibul se elimină prin metabolizare hepatică, în urină regăsindu-se mai puţin de 5% sub formă de valdecoxib nemodificat. Parecoxibul nemodificat nu este detectat în urină, iar în fecale apar doar cantităţi foarte mici (urme). Aproximativ 70% din doză se excretă în urină ca metaboliţi inactivi. Clearance-ul plasmatic (CLp) al valdecoxibului este de aproximativ 6 l/oră. După administrarea i.v. sau i.m. de parecoxib, timpul de înjumătăţire plasmatică prin eliminare (t1/2) al valdecoxibului este de aproximativ 8 ore.

Vârstnici

Dynastat a fost administrat în cadrul studiilor farmacocinetice şi terapeutice la 335 pacienţi vârstnici (între 65 şi 96 de ani). La subiecţii vârstnici sănătoşi, clearance-ul aparent oral al valdecoxibului a fost mai mic, conducând la o expunere plasmatică la valdecoxib mai mare cu aproximativ 40%, comparativ cu subiecţii tineri sănătoşi. După ajustarea în funcţie de greutatea corporală, expunere plasmatică la valdecoxib la starea de echilibru a fost cu 16% mai mare la femeile vârstnice comparativ cu bărbaţii vârstnici (vezi pct. 4.2).

Insuficienţă renală

La pacienţi cu grade variate de insuficienţă renală, administrarea i.v. a 20 mg Dynastat a dus la eliminarea rapidă din plasmă a parecoxibului. Deoarece calea renală nu este importantă pentru eliminarea valdecoxibului, nu s-au înregistrat modificări ale clearance-ului valdecoxibului la pacienţii cu insuficienţă renală severă sau la pacienţii dializaţi (vezi pct. 4.2).

Insuficienţă hepatică

Insuficienţa hepatică moderată nu a dus la reducerea vitezei şi intensităţii de transformare a parecoxibului în valdecoxib. La pacienţii cu insuficienţă hepatică moderată (scorul Child-Pugh 7-9), tratamentul trebuie început cu jumătate din doza de Dynastat recomandată uzual, iar doza maximă zilnică trebuie redusă la 40 mg, deoarece expunerea la valdecoxib a fost mai mult decât dublă (130%) la aceşti pacienţi. Tratamentul la pacienţii cu insuficienţă hepatică severă nu a fost studiat, de aceea nu este recomandată folosirea Dynastat la pacienţii cu insuficienţă hepatică severă (vezi pct. 4.2 şi 4.3).

5.3Date preclinice de siguranţă

Datele non-clinice nu au evidenţiat nici un risc special pentru om pe baza studiilor convenţionale farmacologice privind evaluarea siguranţei sau toxicitatea după doze repetate, chiar şi în condiţiile în care expunerea la parecoxib atinge valori de 2 ori mai mari decât valorile maxime atinse în timpul tratamentului. Totuşi, în studii de toxicitate după doze repetate la câini şi şobolani, expunerea sistemică la valdecoxib (metabolitul activ al parecoxibului) a fost de aproximativ 0,8 din valoarea expunerii sistemice la subiecţii umani vârstnici când s-a administrat doza terapeutică maximă recomandată de 80 mg pe zi. Dozele mai mari s-au asociat cu agravarea şi întârzierea vindecării infecţiilor cutanate, efect asociat probabil cu inhibarea COX-2.

În testele de toxicitate asupra funcţiei de reproducere efectuate în cadrul studiilor la iepuri, incidenţa avorturilor post-nidare, a resorbţiilor şi încetinirii creşterii în greutate a fătului au fost observate la doze care nu au avut efecte toxice la mamă. Nu s-au evidenţiat efecte toxice ale parecoxibului asupra fertilităţii masculine şi feminine la şobolani.

Nu au fost evaluate efectele parecoxibului în ultima parte a sarcinii sau în perioada pre- şi post-natală. La administrarea intravenoasă a unei doze unice de parecoxib la şobolani în perioada de lactaţie, concentraţiile parecoxibului, valdecoxibului şi ale unui metabolit activ al valdecoxibului au fost similare în plasma maternă şi în lapte.

Nu a fost evaluat potenţialul carcinogen al parecoxibului.

6.PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE

6.1Lista excipienţilor

Hidrogenofosfat disodic

Acid fosforic şi/sau hidroxid de sodiu (pentru ajustarea pH).

6.2Incompatibilităţi

Acest medicament nu trebuie amestecat cu alte medicamente, cu excepţia celor menţionate la pct. 6.6.

Dynastat nu trebuie administrat în aceeaşi seringă împreună cu opioide.

Pentru reconstituire nu este recomandată folosirea soluţiei Ringer-Lactat sau a soluţiei de glucoză 50 mg/ml (5%) în soluţie Ringer-Lactat, deoarece parecoxibul precipită în soluţiile rezultate.

Nu este recomandată folosirea apei pentru preparate injectabile sterilă, deoarece soluţia rezultată nu este izotonă.

Dynastat nu trebuie administrat în aceeaşi seringă sau linie i.v. cu alte medicamente. Sistemul de injectare i.v. trebuie spălat în mod corespunzător înainte şi după administrarea Dynastat, folosind o soluţie compatibilă (vezi pct. 6.6).

Nu este recomandată injectarea soluţiei preparate într-o perfuzie cu glucoză 50 mg/ml (5%), cu Ringer-Lactat sau alte soluţii pentru administrare i.v., în afara celor menţionate la pct. 6.6, deoarece poate precipita.

6.3Perioada de valabilitate

Perioada de valabilitate a produsului nereconstituit este de 3 ani

Stabilitatea fizicǎ şi chimicǎ a soluţiei reconstituite, care nu trebuie refrigerată sau îngheţată, a fost demonstratǎ pentru până la 24 ore la 25ºC. Prin urmare, 24 de ore trebuie considerată perioada de valabilitatea maximă a produsului reconstituit. Cu toate acestea, datorită importanţei riscului de infectare microbiologică în cazul medicamentelor injectabile, soluţia reconstituită trebuie utilizată imediat, în afara cazului în care reconstituirea a avut loc în condiţii aseptice controlate şi validate. Dacă aceste cerinţe nu au fost îndeplinite, timpul şi condiţiile de păstrare până la utilizare reprezintă responsabilitatea utilizatorului şi nu trebuie să depăşească în mod normal 12 ore la 25ºC.

6.4Precauţii speciale pentru păstrare

Acest medicament nu necesită condiţii speciale de păstrare înaintea reconstituirii.

Pentru condiţiile de păstrare ale medicamentelor reconstituite, vezi pct. 6.3.

6.5Natura şi conţinutul ambalajului

Flacoane din sticlă incoloră de tip I (5 ml) cu dop din cauciuc butilic, închise cu un capac de tip „flip- off”, din polipropilenă, purpuriu şi sigiliu din aluminiu.

Dynastat este disponibil în cutii a câte 10 flacoane.

6.6Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor şi alte instrucţiuni de manipulare

Înainte de administrare, Dynastat trebuie reconstituit. Dynastat nu conţine conservanţi, de aceea prepararea necesită manevre aseptice.

Solvenţii pentru reconstituire

Pentru reconstituirea Dynastat pot fi folosiţi următorii solvenţi:

soluţie injectabilă/perfuzabilă de clorură de sodiu 9 mg/ml (0,9%)

soluţie perfuzabilă de glucoză 50 mg/ml (5%)

soluţie injectabilă/perfuzabilă de clorură de sodiu 4,5 mg/ml (0,45%) şi glucoză 50 mg/ml (5%)

Procedura de reconstituire

Se foloseşte o tehnică aseptică pentru reconstituirea parecoxibului liofilizat (ca parecoxib).

Se îndepărtează capacul flip-off purpuriu pentru a evidenţia porţiunea centrală a dopului din cauciuc al flaconului cu 40 mg parecoxib. Se extrage cu o seringă şi un ac sterile 2 ml dintr-unul din solvenţii acceptaţi şi se introduce acul prin porţiunea centrală a dopului din cauciuc, transferând solventul în flaconul de 40 mg. Se dizolvaţi complet pulberea prin mişcări uşoare de rotire şi se inspectează vizual produsul reconstituit înainte de utilizare. Pentru o administrare unică trebuie extras întreg conţinutul unui flacon.

După reconstituire lichidul trebuie să fie o soluţie transparentă. Dynastat trebuie inspectat vizual înaintea administrării pentru a evidenţia particule sau modificări de culoare. Soluţia nu trebuie administrată dacă are modificări de culoare, este tulbure sau prezintă particule. Dynastat trebuie administrat în primele 24 de ore de la reconstituire (vezi pct. 6.3), altfel trebuie aruncat.

Produsul reconstituit este izoton.

Compatibilitatea soluţiei reconstituite cu alte soluţii i.v.

După reconstituire cu solvenţii acceptaţi, Dynastat poate fi injectat doar i.v. sau i.m. sau administrat în perfuzie i.v. cu:

soluţie injectabilă/perfuzabilă de clorură de sodiu 9 mg/ml (0,9%);

soluţie perfuzabilă de glucoză 50 mg/ml (5%);

soluţie injectabilă/perfuzabilă de clorură de sodiu 4,5 mg/ml (0,45%) şi glucoză 50 mg/ml (5%); sau

soluţie injectabilă Ringer-Lactat.

Medicamentul este destinat unei singure utilizǎri. Orice medicament neutilizat sau material rezidual trebuie eliminat în conformitate cu reglementǎrile locale.

7.DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

Pfizer Limited

Sandwich

Kent CT13 9NJ

Marea Britanie

8.NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

EU/1/02/209/005

9.DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI

Data primei autorizări: 22 Martie 2002

Date ultimei reînnoiri a autorizaţiei: 24 Ianuarie 2012

10.DATA REVIZUIRII TEXTULUI

Informaţii detaliate privind acest medicament sunt disponibile pe site-ul Agenţiei Europene pentru Medicamente http://www.ema.europa.eu/

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

Dynastat 40 mg pulbere şi solvent pentru soluţie injectabilă

2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ

Flacon cu pulbere: Fiecare flacon conţine parecoxib 40 mg (sub formă de parecoxib sodic 42,36 mg). După reconstituire, concentraţia de parecoxib este de 20 mg/ml. Fiecare 2 ml de pulbere reconstituită conţin 40 mg de parecoxib.

Excipient cu efect cunoscut

Acest medicament conţine mai puţin de 1 mmol de sodiu (23 mg) per doză.

După reconstituire cu soluţie de clorură de sodiu 9 mg/ml (0,9%), Dynastat conţine sodiu aproximativ 0,44 mmol pe flacon.

Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.

3. FORMA FARMACEUTICĂ

Pulbere şi solvent pentru soluţie injectabilă (pulbere injectabilă).

Pulbere de culoare albă sau aproape albă.

Solvent: soluţie clară, incoloră

4. DATE CLINICE

4.1 Indicaţii terapeutice

Indicat în tratamentul pe termen scurt al durerii postoperatorii la adulţi.

Decizia de a prescrie un inhibitor selectiv al ciclooxigenazei-2 (COX-2) trebuie să se bazeze pe evaluarea individuală a riscurilor generale pentru pacient (vezi pct. 4.3 şi 4.4).

4.2 Doze şi mod de administrare

Doze

Doza recomandată este de 40 mg în administrare intravenoasă (i.v.) sau intramusculară (i.m.), urmată de 20 mg sau 40 mg la intervale de 6-12 ore, în funcţie de necesităţi, fără a se depăşi 80 mg pe zi.

Deoarece riscul cardiovascular al inhibitorilor specifici ai COX-2 poate creşte odată cu doza şi durata expunerii, trebuie să fie utilizată doza zilnică minimă eficace pe perioada cea mai scurtă posibil. Experienţa clinică cu Dynastat administrat pe perioade mai lungi de 3 zile este limitată.

Utilizarea concomitentă cu analgezice opioide

Analgezicele opioide pot fi utilizate concomitent cu parecoxib, administrate aşa cum este descris în paragraful de mai sus. În toate evaluările clinice, parecoxib a fost administrat la un interval de timp fix, în timp ce opioidele au fost administrate la nevoie.

Vârstnici

În general, nu este necesară ajustarea dozei la pacienţii vârstnici (≥ 65 ani). Totuşi, pentru pacienţii vârstnici cu greutate mai mică de 50 kg, tratamentul trebuie început cu jumătate din doza de Dynastat recomandată uzual şi reducerea dozei maxime la 40 mg pe zi (vezi pct. 5.2).

Insuficienţă hepatică

Nu există experienţă clinică la pacienţii cu insuficienţă hepatică severă (scor Child-Pugh ≥10), de aceea utilizarea la aceşti pacienţi este contraindicată (vezi pct. 4.3 şi 5.2). În general, la pacienţii cu insuficienţă hepatică uşoară (scor Child-Pugh 5-6) nu este necesară ajustarea dozei. La pacienţii cu insuficienţă hepatică moderată (scor Child-Pugh 7-9), tratamentul cu Dynastat trebuie început cu prudenţă, cu jumătate din doza recomandată uzual, iar doza maximă trebuie scăzută la 40 mg pe zi.

Insuficienţă renală

La pacienţii cu insuficienţă renală severă (clearance al creatininei <30 ml/min) sau la pacienţii care au tendinţă la retenţie lichidiană, iniţierea tratamentului cu parecoxib se va face cu doza minimă recomandată (20 mg) iar funcţia renală a pacientului trebuie atent monitorizată (vezi pct. 4.4 şi 5.2). Pe baza datelor farmacocinetice, nu este necesară scăderea dozei la pacienţii cu insuficienţă renală uşoară până la moderată (clearance al creatininei 30-80 ml/min).

Copii şi adolescenţi

Siguranţa şi eficacitatea parecoxibului la copii şi adolescenţi cu vârsta sub 18 ani nu au fost încă stabilite. Nu sunt disponibile date. De aceea, parecoxib nu este recomandat la aceşti pacienţi.

Mod de administrare

Injectarea i.v. in bolus poate fi făcută rapid, direct în venă sau într-o linie intravenoasă deja montată. Injectarea i.m. se va face lent şi profund în masa musculară. Pentru instrucţiuni privind reconstituirea medicamentului înainte de utilizare, vezi pct. 6.6.

Când Dynastat este amestecat în soluţie cu alte medicamente, poate precipita şi, de aceea, Dynastat nu trebuie amestecat cu alte medicamente, în timpul reconstituirii sau injectării. La acei pacienţi la care trebuie folosit acelaşi sistem de injectare pentru administrarea unui alt medicament, sistemul de injectare trebuie spălat în mod corespunzător înainte şi după administrarea Dynastat, folosind o soluţie compatibilă.

După reconstituire cu solvenţii acceptaţi, Dynastat poate fi injectat numai i.v. sau i.m. sau folosind o linie i.v. cu:

soluţie injectabilă/perfuzabilă de clorură de sodiu 9 mg/ml (0,9%);

soluţie perfuzabilă de glucoză 50 mg/ml (5%);

soluţie injectabilă/perfuzabilă de clorură de sodiu 4,5 mg/ml (0,45%) şi glucoză 50 mg/ml (5%); sau

soluţie injectabilă Ringer-Lactat.

Injectarea printr-o linie i.v. folosită pentru administrarea glucozei 50 mg/ml (5%) în soluţie injectabilă Ringer-Lactat sau a altor soluţii i.v. nemenţionate în acest punct nu este recomandată, deoarece soluţia poate precipita.

4.3 Contraindicaţii

Hipersensibilitate la substanţa activă sau la oricare dintre excipienţilistaţi la pct. 6.1.

Antecedente de reacţii alergice grave la orice tip de medicament, în special reacţii cutanate, cum sunt sindromul Stevens-Johnson, necroliza epidermică toxică, eritemul polimorf sau la pacienţi cu hipersensibilitate cunoscută la sulfonamide (vezi pct. 4.4 şi 4.8).

Ulcer gastro-duodenal activ sau hemoragie gastro-intestinală (GI).

Pacienţi cu antecedente de bronhospasm, rinită acută, polipoză nazală, edem angioneurotic, urticarie sau alte reacţii de tip alergic după administrarea de acid acetilsalicilic, antiinflamatorii nesteroidiene (AINS), inclusiv inhibitori de COX-2 (ciclooxigenază-2).

Al treilea trimestru de sarcină şi perioada alăptării (vezi pct. 4.6 şi 5.3).

Insuficienţă hepatică severă (albumină serică <25 g/l sau scor Child-Pugh 10).

Boală intestinală inflamatorie.

Insuficienţă cardiacă congestivă (NYHA II-IV).

Tratamentul durerii postoperatorii după bypass-ul coronarian (vezi pct. 4.8 şi 5.1).

Cardiopatie ischemică, arteriopatii periferice şi/sau boli cerebrovasculare confirmate.

4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare

Dynastat a fost studiat în tratamentul chirurgical dentar, ortopedic, ginecologic (mai ales histerectomie) şi by-pass coronarian. Experienţa în alte tipuri de intervenţii chirurgicale, cum sunt cele gastro-intestinale sau urologice, este limitată.

Alte moduri de administrare în afară de i.v. sau i.m.(de exemplu intraarticular, intratecal) nu au fost studiate şi nu trebuie utilizate.

Din cauza posibilului risc de creştere a reacţiilor adverse la doze mai mari de parecoxib, alţi inhibitori de COX-2 şi AINS, în cazul creşterii dozei de parecoxib pacienţii trebuie supravegheaţi, iar dacă nu se constată creşterea eficacităţii, trebuie avute în vedere alte opţiuni terapeutice (vezi pct. 4.2).

Experienţa clinică cu Dynastat administrat pe perioade mai lungi de 3 zile este limitată.

Dacă în timpul tratamentului disfuncţia oricăruia dintre organele şi sistemele descrise mai jos se agravează, trebuie luate măsuri adecvate, inclusiv întreruperea tratamentului cu parecoxib, dacă este necesar.

Acest medicament conţine mai puţin de 1 mmol de sodiu (23 mg) per doză si astfel se consideră că este lipsit de sodiu.

Afecţiuni cardiovasculare

Inhibitorii COX-2 au fost asociaţi cu un risc crescut de evenimente adverse cardiovasculare şi trombotice în cazul administrării prelungite. Nu a fost determinată dimensiunea exactă a riscului asociat cu administrarea unei doze unice, nici durata exactă a tratamentului asociată cu riscul crescut.

Pacienţii cu factori de risc semnificativi pentru evenimente cardiovasculare (de exemplu: hipertensiune arterială, hiperlipidemie, diabet zaharat, fumat) trebuie trataţi cu parecoxib numai după o evaluare medicală atentă (vezi pct. 5.1).

Dacă la aceşti pacienţi apar dovezi clinice de agravare a simptomelor clinice specifice, trebuie luate măsuri adecvate, inclusiv întreruperea tratamentului cu parecoxib, dacă este necesar. Dynastat nu a fost studiat în alte intervenţii de revascularizare cardiovasculară decât BACG (bypass al arterelor coronare cu grefon). Studii în cadrul altor tipuri de intervenţii chirurgicale decât bypass-ul coronarian au inclus doar pacienţi cu stadiu fizic de clasă I-III conform clasificării ASA (American Society of Anaesthesiology).

Acid acetilsalicilic şi alte AINS

Inhibitorii de COX-2 nu pot substitui acidul acetilsalicilic în profilaxia bolilor cardiovasculare tromboembolice, deoarece nu au proprietăţi antiplachetare. De aceea, tratamentul antiplachetar nu trebuie întrerupt (vezi pct. 5.1). Asocierea Dynastat cu warfarină sau alte anticoagulante orale se va

face cu prudenţă (vezi pct. 4.5). Utilizarea concomitentă de parecoxib şi AINS altele decât acidul acetilsalicilic trebuie evitată.

Tratamentul cu Dynastat poate masca febra şi alte semne ale inflamaţiei (vezi pct. 5.1). În cazuri izolate, în asociere cu utilizarea AINS şi în studiile non-clinice cu Dynastat, a fost observată agravarea infecţiilor ţesuturilor moi (vezi pct. 5.3). Este necesară prudenţă la pacienţii chirurgicali care primesc Dynastat, cu monitorizare pentru a depista eventuala apariţie a semnelor de infecţie la locul inciziei.

Afecţiuni gastro-intestinale

La pacienţi trataţi cu parecoxib, au fost constatate complicaţii la nivelul tractului gastro-intestinal (GI) superior [perforaţii, ulcere sau hemoragii (PUH)], uneori letale. Se recomandă prudenţă în cazul tratării pacienţilor cu risc de complicaţii gastro-intestinale la tratamentul cu AINS: vârstnici, pacienţi trataţi concomitent cu orice alt AINS sau acid acetilsalicilic, glucocorticosteroizi, inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei, pacienți care consumă alcool etilic sau pacienţi cu antecedente gastro- intestinale, cum sunt ulceraţiile şi hemoragiile GI. În cazul tratamentului cu parecoxib concomitent cu acidul acetilsalicilic (chiar şi la doze mici), există o creştere suplimentară a riscului de apariţie a reacţiilor adverse gastro-intestinale (ulceraţii gastro-intestinale sau alte complicaţii gastro-intestinale).

Reacţii cutanate

În cadrul supravegherii după punerea pe piaţă la pacienţii trataţi cu parecoxib au fost raportate reacţii cutanate grave, inclusiv eritem multiform, dermatită exfoliativă şi sindrom Stevens-Johnson (unele letale). În plus, cazuri letale de necroliză epidermică toxică, au fost raportate în cadrul supravegherii după punerea pe piaţă la pacienţii trataţi cu valdecoxib (metabolitul activ al parecoxibului) şi nu pot fi excluse în cazul parecoxibului (vezi pct. 4.8). Riscul acestor reacţii pare mai mare la începutul tratamentului, debutul reacţiei fiind, în majoritatea situaţiilor, în prima lună de tratament.

Medicul trebuie să monitorizeze în mod adecvat orice reacţiei cutanată gravă în timpul tratamentului, de exemplu prin consultaţii suplimentare ale pacientului. Pacienţii trebuie sfătuiţi să raporteze imediat medicului orice reacţie cutanată.

Tratamentul cu parecoxib trebuie întrerupt la prima apariţie a erupţiei cutanate, leziunilor mucoaselor, sau a altor semne de hipersensibilitate. Se cunosc reacţii cutanate grave la tratamentul cu AINS, inclusiv cu inhibitori selectivi de COX-2, ca şi în cazul altor medicamente. Totuşi, rata evenimentelor cutanate grave raportate pare mai mare în cazul valdecoxibului (metabolitul activ al parecoxibului) faţă de alţi inhibitori selectivi de COX-2. Pacienţii cu alergie la sulfonamide în antecedente prezintă un risc crescut de apariţie a reacţiilor cutanate (vezi pct. 4.3). Pacienţii fără alergie la sulfonamide în antecedente pot prezenta, de asemenea, un risc de apariţie a reacţiilor cutanate grave.

Hipersensibilitate

Experienţa după punerea pe piaţă a valdecoxibului şi parecoxibului a cuprins rapoarte de reacţii de hipersensibilitate (reacţii anafilactice şi edem angioneurotic) (vezi pct. 4.8). Unele dintre aceste reacţii au fost înregistrate la pacienţii cu reacţii de tip alergic la sulfonamide în antecedente (vezi pct. 4.3). Tratamentul cu parecoxib trebuie întrerupt de la prima manifestare de hipersensibilitate.

În cadrul experienţei după punerea pe piaţă a parecoxib, au fost raportate cazuri de hipotensiune arterială severă la scurt timp de la administarea parecoxib. Unele dintre aceaste cazuri au apărut fără alte simptome de anafilaxie. Medicul trebuie să fie pregătit să trateze hipotensiunea arterială severă.

Retenţie lichidiană, edeme, afecţiuni renale

Asemenea altor medicamente care inhibă sinteza prostaglandinelor, şi în cazul pacienţilor trataţi cu parecoxib s-au observat retenţie lichidiană şi edeme. Prin urmare, parecoxibul trebuie utilizat cu prudenţă la pacienţii cu funcţie cardiacă compromisă, cu edeme pre-existente sau alte afecţiuni care predispun la sau sunt agravate de retenţia lichidiană, incluzând pacienţii care urmează un tratament cu diuretice sau pacienţii care prezintă risc de hipovolemie. Daca există dovezi clinice de agravare a stării acestor pacienţi, trebuie luate măsuri corespunzătoare inclusiv întreruperea tratamentului cu parecoxib.

În cadrul supravegherii după punerea pe piaţă a parecoxibului au fost raportate cazuri de insuficienţă renală acută (vezi pct. 4.8). Dynastat trebuie administrat cu prudenţă la pacienţii cu insuficienţă renală (vezi pct. 4.2) sau cu hipertensiune arterială sau la pacienţii cu funcţie cardiacă sau hepatică alterată sau alte afecţiuni care predispun la retenţie lichidiană, deoarece inhibarea sintezei de prostaglandine poate duce la afectarea funcţiei renale şi la retenţie lichidiană în organism.

La pacienţii deshidrataţi, iniţierea tratamentului cu Dynastat trebuie făcută cu prudenţă. În acest caz, înainte de iniţierea tratamentului cu Dynastat, este recomandată rehidratarea pacienţilor.

Hipertensiune arterială

Similar tuturor AINS, parecoxib poate duce la debutul unei hipertensiuni arteriale sau la agravarea hipertensiunii arteriale pre-existente, contribuind astfel la creşterea incidenţei evenimentelor cardiovasculare. Parecoxib, trebuie utilizate cu precauţie la pacienţii hipertensivi. Tensiunea arterială trebuie monitorizată îndeaproape pe durata iniţierii tratamentului cu parecoxib şi pe parcursul tratamentului.Dacă tensiunea arterială creşte în mod semnificativ, trebuie luat în considerare un tratament alternativ.

Insuficiență hepatică

Dynastat trebuie folosit cu prudenţă la pacienţii cu insuficienţă hepatică moderată (scor Child-Pugh 7- 9) (vezi pct. 4.2).

Utilizarea în asociere cu anticoagulante orale

Utilizarea concomitentă a AINS cu anticoagulante orale creşte riscul de sângerare. Anticoagulantele orale includ warfarina/cele de tip cumarinic şi anticoagulantele orale inovatoare (de exemplu apixaban, dabigatran şi rivaroxaban) (vezi pct. 4.5).

4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune

Interacţiuni farmacodinamice

La pacienţii care primesc warfarină sau alte anticoagulante orale se va monitoriza tratamentul anticoagulant, în special în primele zile de la iniţierea terapiei cu Dynastat, deoarece aceşti pacienţi au risc crescut de complicaţii hemoragice. De aceea, la pacienţii trataţi cu anticoagulante orale, timpul INR de protrombină trebuie monitorizat cu atenţie, mai ales în primele zile de la iniţierea tratamentului cu parecoxib sau de la modificarea dozei acestuia (vezi pct. 4.4).

Dynastat nu are efect asupra inhibării agregării plachetare şi asupra modificării timpilor de sângerare mediate de către acidul acetilsalicilic. Studiile clinice au arătat că Dynastat poate fi asociat cu doze mici de acid acetilsalicilic (≤ 325 mg). În aceste studii, ca şi în cazul altor AINS, în timpul administrării concomitente de acid acetilsalicilic în doze mici, s-a observat un risc crescut de ulceraţii gastro-intestinale sau alte complicaţii gastro-intestinale faţă de utilizarea de parecoxib în monoterapie (vezi pct. 5.1).

Administrarea concomitentă a parecoxibului şi heparinei nu a modificat proprietăţile farmacodinamice ale heparinei (timpul parţial de tromboplastină activată), comparativ cu administrarea heparinei în monoterapie.

Inhibarea prostaglandinelor de către AINS, inclusiv inhibitorii COX-2, poate diminua efectul inhibitorilor enzimei de conversie a angiotensinei (ECA), al antagoniştilor angiotensinei II, al betablocantelor şi al diureticelor. Această interacţiune trebuie luată în considerare la pacienţii cărora li se administrează parecoxib concomitent cu inhibitori ai ECA, antagonişti ai angiotensinei II, betablocante şi diuretice.

La pacienţii vârstnici, cu depleţie volemică (inclusiv cei care urmează tratament cu diuretice) sau cu funcţie renală deteriorată, administrarea concomitentă de AINS, incluzând inhibitorii selectivi COX-2, cu inhibitori ECA sau antagonişti ai angiotensinei II poate determina deteriorarea suplimentară a funcţiei renale, incluzând posibila apariţie a insuficienţei renale acute. Aceste efecte sunt de obicei reversibile.

Prin urmare, administrarea concomitentă a acestor medicamente trebuie să fie efectuată cu precauţie. Pacienţii trebuie să fie hidrataţi în mod adecvat şi trebuie evaluată necesitatea monitorizării funcţiei renale la începutul tratamentului concomitent şi periodic după aceea.

S-a sugerat că administrarea concomitentă a AINS cu ciclosporină sau tacrolimus creşte efectul nefrotoxic al acestora din urmă, din cauza efectelor AINS asupra prostaglandinelor renale. Dacă se administrează parecoxib concomitent cu unul din aceste medicamente, funcţia renală trebuie monitorizată.

Dynastat poate fi administrat concomitent cu analgezicele opioide. În studiile clinice, administrarea concomitentă de parecoxib a dus la reducerea semnificativă a necesităţii zilnice de administrare la nevoie a opioidelor.

Efecte ale altor medicamente asupra farmacocineticii parecoxibului (sau metabolitului său activ valdecoxibul)

Parecoxibul este hidrolizat rapid la metabolitul său activ valdecoxib. Studiile efectuate la om au arătat că metabolizarea valdecoxibului este mediată în special de către izoenzimele CYP3A4 şi 2C9.

Expunerea plasmatică (ASC şi Cmax) la valdecoxib a crescut (cu 62%, respectiv 19%) în condiţiile administrării Dynastat în asociere cu fluconazol (care inhibă în special CYP2C9), indicând faptul că doza de parecoxib trebuie redusă la pacienţii care primesc tratament cu fluconazol.

Expunerea plasmatică (ASC şi Cmax) la valdecoxib a crescut (cu 38%, respectiv 24%) în condiţiile administrării Dynastat în asociere cu ketoconazol (care inhibă CYP3A4), totuşi, în general, nu este necesară ajustarea dozei la pacienţii care primesc ketoconazol.

Nu a fost studiat efectul produs de inducţia enzimatică. Metabolizarea valdecoxibului poate fi crescută prin administrarea concomitentă de inductori enzimatici, cum sunt rifampicina, fenitoina, carbamazepina sau

dexametazona.

Efectul parecoxibului (sau al metabolitului său activ, valdecoxibul) asupra farmacocineticii altor medicamente

Tratamentul cu valdecoxib (40 mg de două ori pe zi, timp de 7 zile) a dus la triplarea concentraţiilor plasmatice de dextrometorfan (substrat al CYP2D6). De aceea, administrarea Dynastat în asociere cu alte medicamente metabolizate predominant prin CYP2D6 şi care au indice terapeutic îngust (de exemplu: flecainidă, propafenonă, metoprolol) trebuie făcută cu prudenţă.

Expunerea plasmatică la omeprazol (substrat al CYP2C19), administrat în doză de 40 mg o dată pe zi, a crescut cu 46% după administrarea de valdecoxib 40 mg de două ori pe zi, timp de 7 zile, în timp ce expunerea plasmatică la valdecoxib nu a fost modificată. Aceste rezultate arată că, deşi valdecoxibul nu este metabolizat de CYP2C19, poate fi un inhibitor al acestei izoenzime. De aceea, administrarea Dynastat în asociere cu alte medicamente care reprezintă un substrat pentru CYP2C19 (de exemplu: fenitoină, diazepam sau imipramină) trebuie făcută cu prudenţă.

În două studii de interacţiune farmacocinetică la pacienţii cu poliartrită reumatoidă cărora li s-a administrat o doză stabilă de metotrexat o dată pe săptămână (5-20 mg/săptămână, ca doză orală sau intramusculară unică), valdecoxib oral (10 mg de două ori pe zi sau 40 mg de două ori pe zi) a avut un efect mic sau niciun efect asupra concentraţiilor plasmatice de metotrexat în stare de echilibru. Totuşi, se recomandă precauţie la administrarea concomitentă de metotrexat cu AINS, întrucât administrarea AINS poate avea ca rezultat creşterea concentraţiilor plasmatice de metotrexat. Trebuie avută în vedere monitorizarea adecvată a efectelor toxice specifice metotrexatului la administrarea concomitentă de parecoxib şi metotrexat.

Administrarea concomitentă de valdecoxib şi litiu duce la scăderea semnificativă a clearance-ului plasmatic (cu 25%) şi renal (cu 30%) ale litiului, expunerea plasmatică la litiu fiind cu 34% mai mare decât după administrarea litiului în monoterapie. Concentraţia plasmatică a litiului trebuie monitorizată atent la pacienţii cărora li se administrează litiu, la începutul şi în momentul modificării tratamentului cu parecoxib.

Administrarea concomitentă de valdecoxib şi glibenclamidă (substrat al CYP3A4) nu a afectat farmacocinetica (expunerea) sau farmacodinamia glibenclamidei (valorile glicemiei şi insulinei).

Anestezicele injectabile

Administrarea concomitentă de 40 mg parecoxib i.v. şi propofol (substrat al CYP2C9) sau midazolam (substrat al CYP3A4) nu a afectat farmacocinetica (metabolizarea şi expunerea) sau farmacodinamia (efectele observate pe EEG, testele psihomotorii şi trezirea după anestezie) propofolului i.v. sau midazolamului i.v.. În plus, administrarea concomitentă a valdecoxibului nu a avut efecte semnificative clinic asupra metabolizării hepatice sau intestinale, mediate prin intermediul CYP3A4, a midazolamului administrat oral. Administrarea i.v. a 40 mg parecoxib nu a avut efecte semnificative asupra farmacocineticii fentanilului i.v. sau alfentanilului i.v. (substraturi ale CYP3A4).

Anestezicele inhalatorii

Nu s-au realizat studii specifice de interacţiune. În studiile efectuate asupra pacienţilor chirurgicali cărora li s-a administrat pre-operator parecoxib, nu au fost observate interacţiuni farmacodinamice între parecoxibul şi anestezicele inhalatorii (oxid nitric şi izofluran) (vezi pct. 5.1).

4.6 Fertilitatea, sarcina şi alăptarea

Sarcină

Folosirea parecoxibului în ultimul trimestru de sarcină poate determina malformatii grave, deoarece ca şi celelalte medicamente care inhibă prostaglandinele, poate duce la închiderea prematură a canalului arterial sau la inerţie uterină (vezi pct. 4.3, 5.1 şi 5.3).

Utilizarea medicamentelor AINS în timpul celui de-al doilea și al treilea trimestru de sarcină poate provoca disfuncție renală la făt, care, în cazuri severe, poate determina reducerea volumului de lichid amniotic sau oligohidramnioză. Astfel de efecte pot să apară la scurt timp după inițierea tratamentului și sunt, de obicei, reversibile. Femeile gravide care utilizează medicamente AINS trebuie să fie atent monitorizate din punct de vedere al volumului lichidului amniotic.

Dynastat este contraindicat în al treilea trimestru de sarcină (vezi pct. 4.3).

Nu există informaţii adecvate privind utilizarea parecoxibului la femeile gravide sau în timpul travaliului. Cu toate acestea, inhibarea sintezei de prostaglandine poate avea efecte adverse asupra sarcinii. Informaţiile din studii epidemiologice indică un risc crescut de avort spontan după utilizarea inhibitorilor de sinteză a prostaglandinelor la începutul a sarcinii. Studiile la animale au arătat că administrarea unor inhibitori de sinteză a prostaglandinelor, inclusiv a parecoxibului, are ca rezultat o creştere a incidenţei pierderii sarcinii pre- şi post- implantare şi a letalităţii embrio-fetale (vezi pct. 5.1 şi 5.3). Pe perioada primului şi celui de-al doilea trimestru de sarcină, Dynastat nu trebuie administrat decât dacă este absolut necesar.

Alăptare

Administrarea unei doze unice de parecoxib la femeile care alăptează, după o naștere prin cezariană, a determinat trecerea unei cantităţi relativ mici de parecoxib şi a metabolitului său activ, valdecoxib, în laptele matern, aceasta determinând o doză relativă scăzută pentru sugar (aproximativ 1% din doza maternă ajustată în funcţie de greutate). Dynastat nu trebuie administrat femeilor care alăptează (vezi pct. 4.3).

Fertilitate

În cazul femeilor care doresc să rămână gravide, nu este recomandată folosirea Dynastat, precum şi a oricărui medicament care inhibă ciclooxigenaza/sinteza de prostaglandine (vezi pct. 4.3, 5.1 şi 5.3).

În funcţie de mecanismul de acţiune, utilizarea AINS poate întârzia sau preveni ruptura foliculilor ovarieni, care a fost asociată la anumite femei cu infertilitate reversibilă. În cazul femeilor care întâmpină dificultăţi în a rămâne gravide sau care sunt supuse unor investigaţii privind infertilitatea, trebuie luată în considerare întreruperea tratamentului cu AINS, inclusiv Dynastat.

4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje

Pacienţii care prezintă ameţeli, vertij sau somnolenţă după administrarea Dynastat nu trebuie să conducă vehicule sau să folosească utilaje.

4.8 Reacţii adverse

Rezumatul profilului de siguranţă

Cea mai frecventă reacţie adversă pentru Dynastat este greaţă. Cele mai grave reacţii apar mai puţin frecvent până la rar şi includ evenimente cardiovasculare precum infarct miocardic şi hipotensiune arterială severă, precum şi reacţii de hipersensibilitate precum anafilaxie, angioedem şi reacţii cutanate severe. După intervenţia de bypass coronarian, pacienţii cărora li s-a administrat Dynastat pot prezenta un risc mai mare de reacţii adverse de tipul evenimentelor cardiovasculare/tromboembolice (incluzând infarct miocardic, accident vascular cerebral/atac ischemic tranzitor, embolie pulmonară şi tromboză venoasă profundă, vezi pct. 4.3 şi 5.1), infecţiilor chirurgicale profunde şi complicaţiilor plăgii sternale.

Listă tabelară a reacţiilor adverse

Următoarele reacţii adverse au fost raportate la pacienţi cărora li s-a administrat parecoxib (N=5402) în cadrul a 28 de studii clinice placebo controlate. Reacţiile adverse raportate în cadrul experienţei acumulate după punerea pe piaţă a medicamentului au fost încadrate la categoria “frecvenţă necunoscută” deoarece frecvenţa acestora nu poate fi estimată din datele disponibile. În cadrul fiecărei categorii de frecvenţă, reacţiile sunt listate utilizând terminologia MedDRA şi sunt aranjate în ordinea descrescătoare a gravităţii.

Frecvența reacțiilor adverse la medicament

Foarte

Frecvente

Mai puţin frecvente

Rare ( 1/10000

Frecvenţă

frecvente

( 1/100 și

( 1/1000 și <1/100)

și <1/1000)

necunoscută

( 1/10)

<1/10)

 

 

 

Infecţii şi infestări

 

 

 

 

Faringită,

Secreţie seroasă

 

 

 

osteită

anormală a plăgii

 

 

 

alveolară

sternale, infecţii ale

 

 

 

 

plăgilor

 

 

Tulburări hematologice şi limfatice

 

 

 

Anemie post-

Trombocitopenie

 

 

 

operatorie

 

 

 

Tulburări ale sistemului imunitar

 

 

 

 

 

Reacţie

 

 

 

 

anafilactoidă

 

Tulburări metabolice şi de nutriţie

 

 

 

Hipokaliemie

Hiperglicemie,

 

 

 

 

anorexie

 

 

Tulburări psihice

 

 

 

 

Agitaţie,

 

 

 

 

insomnie

 

 

 

Tulburări ale sistemului nervos

 

 

Frecvența reacțiilor adverse la medicament

Foarte

Frecvente

Mai puţin frecvente

 

Rare ( 1/10000

Frecvenţă

frecvente

( 1/100 și

( 1/1000 și <1/100)

 

și <1/1000)

necunoscută

( 1/10)

<1/10)

 

 

 

 

 

Hipoestezie,

Tulburări

 

 

 

 

ameţeli

cerebrovasculare

 

 

 

Tulburări acustice şi vestibulare

 

 

 

 

Otalgie

 

 

 

Tulburări cardiace

 

 

 

 

 

 

Infarct miocardic,

 

 

Şoc hipotensiv,

 

 

bradicardie

 

 

insuficienţă

 

 

 

 

 

cardiacă congestivă,

 

 

 

 

 

tahicardie

Tulburări vasculare

 

 

 

 

 

Hipertensiune

Hipertensiune arterială

 

 

 

 

aretrială,

(agravare), hipotensiune

 

 

 

 

hipotensiune

arterială ortostatică

 

 

 

 

arterială

 

 

 

 

Tulburări respiratorii, toracice şi mediastinale

 

 

 

Insuficienţă

Embolie pulmonară

 

 

Dispnee

 

respiratorie

 

 

 

 

Tulburări gastro-intestinale

 

 

 

 

Greaţă

Dureri

Ulceraţii gastro-

 

Pancreatită,

 

 

abdominale,

duodenale, boala de

 

esofagită, edem

 

 

vărsături,

reflux gastroesofagian,

 

bucal (edem

 

 

constipaţie,

xerostomie, zgomote

 

perioral)

 

 

dispepsie,

intestinale anormale

 

 

 

 

flatulenţă

 

 

 

 

Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat

 

 

 

Prurit,

Echimoză, erupţie

 

 

Sindrom Stevens –

 

hiperhidroză

cutanată, urticarie

 

 

Johnson, eritem

 

 

 

 

 

polimorf, dermatită

 

 

 

 

 

exfoliativă

Tulburări musculo-scheletice şi ale ţesutului conjunctiv

 

 

 

Dureri

Artralgie

 

 

 

 

lombare

 

 

 

 

Tulburări renale şi ale căilor urinare

 

 

 

Oligurie

 

 

Insuficienţă

Insuficienţă renală

 

 

 

 

renală acută

 

Tulburări generale şi la nivelul locului de administrare

 

 

 

Edeme

Astenie, durere la

 

 

Reacţii de

 

periferice

nivelul locului injectării

 

 

hipersensibilitate,

 

 

, reacţie la nivelul

 

 

incluzând

 

 

locului injectării

 

 

anafilaxia şi

 

 

 

 

 

angioedem

Investigaţii diagnostice

 

 

 

 

 

Creşterea

Creşterea valorilor

 

 

 

 

creatininemiei

creatinfosfokinazei

 

 

 

 

 

sanguine, creşterea

 

 

 

 

 

valorilor lactat

 

 

 

 

 

dehidrogenazei

 

 

 

 

 

sanguine, creşterea

 

 

 

 

 

valorilor AST,

 

 

 

 

 

creşterea valorilor

 

 

 

 

 

ALT, creşterea

 

 

 

 

 

valorilor ureei

 

 

 

Frecvența reacțiilor adverse la medicament

Foarte

Frecvente

Mai puţin frecvente

Rare ( 1/10000

Frecvenţă

frecvente

( 1/100 și

( 1/1000 și <1/100)

și <1/1000)

necunoscută

( 1/10)

<1/10)

 

 

 

 

 

sanguine

 

 

Leziuni, intoxicaţii şi complicaţii legate de procedurile utilizate

 

 

 

Complicaţii

 

 

 

 

postoperatorii (la nivel

 

 

 

 

cutanat)

 

 

Descrierea anumitor reacţii adverse

În cadrul experienţei acumulate după punerea pe piaţă a fost necroliză epidermică toxică la utilizarea valdecoxib şi aceasta nu poate fi exclusă în cazul parecoxib (vezi pct. 4.4). De asemenea, următoarele reacţii adverse rare, grave au fost raportate în timpul utilizării AINS şi nu pot fi excluse pentru Dynastat: bronhospasm şi hepatită.

Raportarea reacţiilor adverse suspectate

Este importantă raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului. Acest lucru permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată prin intermediul sistemului naţional de raportare, astfel cum este menţionat în Anexa V.

4.9 Supradozaj

Cazurile raportate de supradozaj cu parecoxib au fost asociate cu reacţii adverse care au fost descrise, de asemenea, în cazul dozelor recomandate de parecoxib.

În caz de supradozaj, pacienţii trebuie să primească tratament simptomatic şi de susţinere. Valdecoxibul nu poate fi eliminat prin hemodializă. Stimularea diurezei sau alcalinizarea urinii nu sunt eficiente, datorită legării în mare măsură a valdecoxibului de proteinele plasmatice.

5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE

5.1 Proprietăţi farmacodinamice

Grupa farmacoterapeutică: Preparate antiinflamatoare şi antireumatice, Coxibi, Cod ATC: M01AH04

Parecoxibul este un precursor al valdecoxibului. În intervalul de doze utilizate în practica clinică, valdecoxibul este un inhibitor selectiv al ciclooxigenazei-2 (COX-2). Ciclooxigenaza este responsabilă de sinteza prostaglandinelor. Au fost identificate două izoforme: COX-1 şi COX-2. COX-2 este izoforma indusă de stimuli pro-inflamatori şi este principala enzimă responsabilă de sinteza mediatorilor prostanoizi ai durerii, inflamaţiei şi febrei. De asemenea, COX-2 este implicată în ovulaţie, nidare şi închiderea canalului arterial, în reglarea funcţiei renale şi funcţiilor sistemului nervos central (producerea febrei, percepţia durerii şi funcţia cognitivă). Pare să aibă un rol şi în vindecarea ulcerului. COX-2 a fost identificată în ţesutul periferic ulcerului gastric la bărbaţi, dar implicarea sa în vindecarea ulcerului nu a fost stabilită.

Diferenţa dintre unele AINS inhibitoare ale COX-1 şi inhibitorii selectivi ai COX-2 în ceea ce priveşte acţiunea antiplachetară poate fi clinic semnificativă la pacienţii cu risc de reacţii tromboembolice. Inhibitorii selectivi ai COX-2 inhibă formarea prostaciclinei periferice (şi, de aceea, posibil şi a prostaciclinei endoteliale), fără afectarea tromboxanului plachetar. Încă nu a fost stabilită importanţa clinică a acestor observaţii.

Eficacitatea Dynastat a fost dovedită în cadrul unor studii efectuate la pacienţi care au prezentat dureri după intervenţii chirurgicale stomatologice, ginecologice (histerectomie), ortopedice (protezarea genunchiului şi şoldului) şi după bypass coronarian. Primul efect analgezic a fost perceput la 7-13 minute, efectul analgezic semnificativ clinic putând fi evidenţiat după 23-29 minute; iar efectul maxim a apărut în primele 2 ore de la administrarea i.v. sau i.m. a unei doze unice de 40 mg Dynastat. Intensitatea efectului analgezic al dozei de 40 mg a fost comparabilă cu cea a dozei de 60 mg ketorolac i.m. sau 30 mg ketorolac i.v.. După o doză unică, durata analgeziei a fost dependentă de doză şi de modelul clinic de durere şi a fost cuprinsă între 6 şi peste 12 ore.

Efecte opioid-substitutive

Într-un studiu placebo-controlat de chirurgie generală şi ortopedică (n = 1050), pacienţii cărora li s-a administrat Dynastat, prin iniţiere cu o doză parenterală de 40 mg i.v., urmată de 20 mg de două ori pe zi, într-o perioadă de timp de minim 72 de ore, în plus la schema de tratament standard care includea suplimentare de opioide controlată de către pacient. Reducerea utilizării de opioide prin tratamentul cu Dynastat în zilele 2 şi 3 a fost de 7,2 mg şi 2,8 mg (37%, respectiv 28%). Această reducere a utilizării opioidelor a fost însoţită de reduceri semnificative ale simptomelor asociate opioidelor raportate de pacient. A fost dovedită o reducere a senzaţiei de durere, comparativ cu utilizarea de opioide în monoterapie. Acelaşi observaţii s-au făcut din studii suplimentare în alte arii chirurgicale.Nu sunt date care să indice o scădere generală a evenimentelor adverse asociate cu utilizarea de parecoxib atunci când este folosit în asociere cu opioidele, comparativ cu placebo.

Studii pentru evidenţierea efectelor gastro-intestinale

În studiile pe termen scurt (7 zile) s-a constatat că, deşi incidenţa ulcerelor sau eroziunilor gastro- duodenale evidenţiate endoscopic la subiecţi sănătoşi, tineri şi vârstnici (≥ 65 ani) cărora li s-a administrat Dynastat (5-21%) a fost mai mare decât la pacienţii cărora li s-a administrat placebo (5- 12%), aceasta a rămas semnificativ mai mică decât incidenţa observată în condiţiile tratamentului cu AINS (66-90%).

Studii privind siguranţa post bypass coronarian

În plus faţă de raportarea de rutină a evenimentelor adverse, au fost analizate categorii de evenimente prestabilite de către un comitet independent de experţi, din două studii de siguranţă controlate cu placebo la pacienţi cărora li s-a administrat parecoxib timp de cel puţin 3 zile urmat de transfer la tratamentul oral cu valdecoxib pentru o perioadă totală de 10-14 zile. Toţi pacienţii au beneficiat de măsurile standard de analgezie în cursul tratamentului.

Pacienţilor li s-au administrat doze mici de acid acetilsalicilic înainte de randomizare şi pe parcursul celor 2 studii privind bypass-ul coronarian.

Primul studiu de bypass coronarian, studiu dublu-orb, controlat cu placebo, cu durata de 14 zile, a evaluat pacienţi trataţi cu parecoxib i.v. 40 mg de două ori pe zi timp de minimum 3 zile, urmat de tratament cu valdecoxib 40 mg de două ori pe zi (grupul parecoxib/valdecoxib, n=311) sau placebo/placebo (n=151). Au fost evaluate nouă categorii de evenimente adverse prestabilite (evenimente cardiovasculare tromboembolice, pericardită, debut sau exacerbare a insuficienţei cardiace congestive, insuficienţă/disfuncţie renală, complicaţii ale ulceraţiilor gastro-intestinale superioare, hemoragii majore non-GI, infecţii, complicaţii pulmonare non-infecţioase şi deces). Incidenţa evenimentelor cardiovasculare/tromboembolice (infarct miocardic, ischemie, accident cerebrovascular, tromboză venoasă profundă şi embolie pulmonară) în grupul parecoxib/valdecoxib a fost semnificativ (p<0,05) mai mare comparativ cu grupul placebo/placebo, atât în cazul perioadei de administrare i.v. (2,2%, respectiv 0,0%), precum şi pe întreaga perioadă de studiu (4,8%, respectiv 1,3%). Complicaţiile plăgilor chirurgicale (majoritatea implicând plăgile sternale) au fost observate la o rată crescută în cazul tratamentului cu parecoxib/valdecoxib.

În al doilea studiu de bypass, au fost evaluate 4 categorii de evenimente prestabilite (cardiovasculare/tromboembolice, disfuncţie/insuficienţă renală, ulcer/hemoragie gastro-intestinală superioară, complicaţii ale plăgilor chirurgicale). Pacienţii au fost randomizaţi în primele 24 de ore după intervenţia de bypass, pentru: doza iniţială de parecoxib 40 mg i.v., apoi 20 mg i.v. la intervale

de 12 ore timp de minimum 3 zile, urmat de valdecoxib oral (20 mg la intervale de 12 ore) (n=544) pentru restul zilelor din cadrul unui tratament de 10 zile; placebo i.v. urmat de valdecoxib oral (n=544); sau placebo i.v. urmat de placebo oral (n=548). O incidenţă semnificativ (p=0,033) mai mare a evenimentelor cardiovasculare/tromboembolice a fost evidenţiată în grupul de tratament parecoxib/valdecoxib (2%), comparativ cu grupul de tratament placebo/placebo (0,5%). De asemenea, tratamentul placebo/vadecoxib a fost asociat cu o incidenţă mai mare a evenimentelor cardiovasculare/tromboembolice faţă de tratamentul cu placebo, însă această diferenţă nu a fost semnificativă statistic. Trei din cele şase evenimente cardiovasculare/tromboembolice la grupul de tratament placebo/valdecoxib au fost înregistrate în timpul tratamentului cu placebo; aceşti pacienţi nu au primit valdecoxib. Evenimentele prestabilite care au avut cea mai mare incidenţă în toate cele trei grupuri de tratament au inclus categoriile complicaţiilor plăgilor chirurgicale, inclusiv infecţiile chirurgicale profunde şi evenimentele în vindecarea plăgilor sternale.

Nu au existat diferenţe semnificative între tratamentul activ şi placebo pentru niciuna din celelalte categorii de evenimente prestabilite (disfuncţie/insuficienţă renală, complicaţii ale ulcerului gastrointestinal superior sau complicaţii ale plăgilor chirurgicale).

Chirurgia generală

Într-un studiu extins (n=1050) privind chirurgia generală/chirurgia ortopedică majoră, pacienţilor li s-a administrat o doză iniţială de 40 mg parecoxib i.v., urmată de 20 mg i.v. la intervale de 12 ore timp de minimum 3 zile, apoi valdecoxib oral oral (20 mg la intervale de 12 ore, n=525) pentru restul zilelor din cadrul unui tratament de 10 zile, sau placebo i.v., urmat de placebo oral (n=525). Nu au existat diferenţe semnificative în ceea ce priveşte profilul general de siguranţă, incluzând cele patru categorii de evenimente prestabilite descrise mai sus la al doilea studiu de bypass, pentru parecoxib /valdecoxib, comparativ cu tratamentul cu placebo la aceste cazuri post-chirurgicale.

Studii pentru evidenţierea efectelor asupra plachetelor sanguine

Într-o serie de studii mici, cu doze repetate, efectuate la subiecţi sănătoşi tineri şi vârstnici, cărora li s- au administrat 20 mg sau 40 mg Dynastat de două ori pe zi, nu s-au pus în evidenţă efecte asupra agregării plachetare şi hemoragiilor, comparativ cu placebo. La subiecţii tineri, Dynastat 40 mg administrat de două ori pe zi nu a avut niciun efect semnificativ clinic asupra inhibării funcţiilor plachetare mediată de acidul acetilsalicilic (vezi pct. 4.5).

5.2 Proprietăţi farmacocinetice

După injectarea i.v. sau i.m., parecoxibul este hidrolizat enzimatic la nivel hepatic, fiind convertit rapid în valdecoxib, substanţa farmacologic activă.

Absorbţie

Expunerea la valdecoxib după administrarea unei doze unice de Dynastat, măsurată prin aria de sub curba concentraţiei plasmatice funcţie de timp (ASC) şi prin concentraţia maximă (Cmax), variază aproximativ liniar pentru dozele clinice. După administrarea a două doze zilnice, ASC şi Cmax variază liniar până la 50 mg i.v. şi 20 mg i.m.. Concentraţiile plasmatice de valdecoxib la starea de echilibru se ating în 4 zile dacă administrarea se face de două ori pe zi.

După administrarea i.v. şi i.m., a unei doze unice de 20 mg parecoxib, Cmax a valdecoxibului este atinsă în aproximativ 30 minute, respectiv aproximativ 1 oră. Expunerea la valdecoxib este similară, în ceea ce priveşte ASC şi Cmax , după administrarea i.v. sau i.m.. Expunerea la parecoxib este similară, în ceea ce priveşte ASC, după administrarea i.v. sau i.m.. În medie, Cmax a parecoxibului după administrarea i.m. a fost mai mică decât după injectarea i.v. in bolus, fapt pus pe seama absorbţiei extrvasculare mai mici după administrarea i.m.. Aceste scăderi nu au fost considerate importante din punct de vedere clinic, deoarece Cmax a valdecoxibului este comparabilă după administrarea i.m. sau i.v. de parecoxib.

Distribuţie

Volumul aparent de distribuţie al valdecoxibului după administrarea sa i.v. este de aproximativ 55 litri. Legarea de proteinele plasmatice este de aproximativ 98% pentru concentraţiile atinse la administrarea dozei maxime recomandate de 80 mg pe zi. Spre deosebire de parecoxib, valdecoxibul se distribuie extensiv în eritrocite.

Metabolizare

In vivo, parecoxibul este convertit rapid şi aproape în totalitate la valdecoxib şi acid propionic, cu un timp de înjumătăţire plasmatică de aproximativ 22 minute. Eliminarea valdecoxibului se face prin metabolizare hepatică intensă pe mai multe căi, incluzând izoenzimele 3A4 şi 2C9 ale citocromului P 450 (CYP) şi aproximativ 20% prin glucuronoconjugarea radicalului sulfonamidic. În plasma umană a fost identificat un metabolit hidroxilat al valdecoxibului (pe calea CYP), care este activ ca inhibitor de COX-2. Acesta reprezintă aproximativ 10% din concentraţia valdecoxibului; din cauza concentraţiei mici a acestui metabolit, nu se aşteaptă ca acesta să contribuie semnificativ la realizarea efectului clinic după administrarea dozelor terapeutice de parecoxib.

Eliminare

Valdecoxibul se elimină prin metabolizare hepatică, în urină regăsindu-se mai puţin de 5% sub formă de valdecoxib nemodificat. Parecoxibul nemodificat nu este detectat în urină, iar în fecale apar doar cantităţi foarte mici (urme). Aproximativ 70% din doză se excretă în urină ca metaboliţi inactivi. Clearance-ul plasmatic (CLp) al valdecoxibului este de aproximativ 6 l/oră. După administrarea i.v. sau i.m. de parecoxib, timpul de înjumătăţire plasmatică prin eliminare (t1/2) al valdecoxibului este de aproximativ 8 ore.

Vârstnici

Dynastat a fost administrat în cadrul studiilor farmacocinetice şi terapeutice la 335 pacienţi vârstnici (între 65 şi 96 de ani). La subiecţii vârstnici sănătoşi, clearance-ul aparent oral al valdecoxibului a fost mai mic, conducând la o expunere plasmatică la valdecoxib mai mare cu aproximativ 40%, comparativ cu subiecţii tineri sănătoşi. După ajustarea în funcţie de greutatea corporală, expunere plasmatică la valdecoxib la starea de echilibru a fost cu 16% mai mare la femeile vârstnice comparativ cu bărbaţii vârstnici (vezi pct. 4.2).

Insuficienţă renală

La pacienţi cu grade variate de insuficienţă renală, administrarea i.v. a 20 mg Dynastat a dus la eliminarea rapidă din plasmă a parecoxibului. Deoarece calea renală nu este importantă pentru eliminarea valdecoxibului, nu s-au înregistrat modificări ale clearance-ului valdecoxibului la pacienţii cu insuficienţă renală severă sau la pacienţii dializaţi (vezi pct. 4.2).

Insuficienţă hepatică

Insuficienţa hepatică moderată nu a dus la reducerea vitezei şi intensităţii de transformare a parecoxibului în valdecoxib. La pacienţii cu insuficienţă hepatică moderată (scorul Child-Pugh 7-9), tratamentul trebuie început cu jumătate din doza de Dynastat recomandată uzual, iar doza maximă zilnică trebuie redusă la 40 mg, deoarece expunerea la valdecoxib a fost mai mult decât dublă (130%) la aceşti pacienţi. Tratamentul la pacienţii cu insuficienţă hepatică severă nu a fost studiat, de aceea nu este recomandată folosirea Dynastat la pacienţii cu insuficienţă hepatică severă (vezi pct. 4.2 şi 4.3).

5.3 Date preclinice de siguranţă

Datele non-clinice nu au evidenţiat nici un risc special pentru om pe baza studiilor convenţionale farmacologice privind evaluarea siguranţei sau toxicitatea după doze repetate, chiar şi în condiţiile în care expunerea la parecoxib atinge valori de 2 ori mai mari decât valorile maxime atinse în timpul tratamentului. Totuşi, în studii de toxicitate după doze repetate la câini şi şobolani, expunerea sistemică la valdecoxib (metabolitul activ al parecoxibului) a fost de aproximativ 0,8 din valoarea expunerii sistemice la subiecţii umani vârstnici când s-a administrat doza terapeutică maximă recomandată de 80 mg pe zi. Dozele mai mari s-au asociat cu agravarea şi întârzierea vindecării infecţiilor cutanate, efect asociat probabil cu inhibarea COX-2.

În testele de toxicitate asupra funcţiei de reproducere efectuate în cadrul studiilor la iepuri, incidenţa avorturilor post-nidare, a resorbţiilor şi încetinirii creşterii în greutate a fătului au fost observate la doze care nu au avut efecte toxice la mamă. Nu s-au evidenţiat efecte toxice ale parecoxibului asupra fertilităţii masculine şi feminine la şobolani.

Nu au fost evaluate efectele parecoxibului în ultima parte a sarcinii sau în perioada pre- şi post-natală. La administrarea intravenoasă a unei doze unice de parecoxib la şobolani în perioada de lactaţie, concentraţiile parecoxibului, valdecoxibului şi ale unui metabolit activ al valdecoxibului au fost similare în plasma maternă şi în lapte.

Nu a fost evaluat potenţialul carcinogen al parecoxibului.

6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE

6.1 Lista excipienţilor

Pulbere

Hidrogenofosfat disodic

Acid fosforic şi/sau hidroxid de sodiu (pentru ajustarea pH-ului).

Solvent

Clorură de sodiu

Acid clorhidric şi/sau hidroxid de sodiu (pentru ajustarea pH-ului).

Apă pentru preparate injectabile.

6.2 Incompatibilităţi

Acest medicament nu trebuie amestecat cu alte medicamente, cu excepţia celor menţionate la pct. 6.6.

Dynastat nu trebuie administrat în aceeaşi seringă împreună cu opioide.

Pentru reconstituire nu este recomandată folosirea soluţiei Ringer-Lactat sau a soluţiei de glucoză 50 mg/ml (5%) în soluţie Ringer-Lactat, deoarece parecoxibul precipită în soluţiile rezultate.

Nu este recomandată folosirea apei pentru preparate injectabile, deoarece soluţia rezultată nu este izotonă.

Dynastat nu trebuie administrat în aceeaşi seringă sau linie i.v. cu un alte medicamente. Sistemul de injectare i.v. trebuie spălat în mod corespunzător înainte şi după administrarea Dynastat, folosind o soluţie compatibilă (vezi pct. 6.6).

Nu este recomandată injectarea soluţiei preparate într-o perfuzie cu glucoză 50 mg/ml (5%), cu Ringer-Lactat sau alte soluţii pentru administrare i.v., în afara celor menţionate la pct. 6.6, deoarece poate precipita.

6.3 Perioada de valabilitate

Perioada de valabilitate a produsului nereconstituit este de 3 ani

Stabilitatea fizicǎ şi chimicǎ a soluţiei reconstituite, care nu trebuie refrigerată sau îngheţată, a fost demonstratǎ pentru până la 24 ore la 25ºC. Prin urmare, 24 de ore trebuie considerată perioada de valabilitatea maximă a produsului reconstituit. Cu toate acestea, datorită importanţei riscului de infectare microbiologică în cazul medicamentelor injectabile, soluţia reconstituită trebuie utilizată imediat, în afara cazului în care reconstituirea a avut loc în condiţii aseptice controlate şi validate. Dacă aceste cerinţe nu au fost îndeplinite, timpul şi condiţiile de păstrare până la utilizare reprezintă responsabilitatea utilizatorului şi nu trebuie să depăşească în mod normal 12 ore la 25ºC.

6.4 Precauţii speciale pentru păstrare

Acest medicament nu necesită condiţii speciale de păstrare înaintea reconstituirii.

Pentru condiţiile de păstrare ale medicamentelor reconstituite, vezi pct. 6.3.

6.5 Natura şi conţinutul ambalajului

Flacoane cu parecoxib sodic

Flacoane din sticlă incoloră de tip I (5 ml) cu dop din cauciuc butilic, închise cu un capac de tip „flip- off”, din polipropilenă, purpuriu şi sigiliu din aluminiu.

Fiole cu solvent

Fiole a 2 ml: fiole din sticlă incoloră de tip I

Dynastat este disponibil într-un flacon steril, unidoză care este ambalat în cutie cu o fiolă a 2 ml cu un volum de 2 ml soluţie clorură de sodiu 9 mg/ml (0,9%). (vezi în continuare diferitele ambalaje).

Ambalaje

cutie 1 + 1: conţine 1 flacon cu pulbere şi 1 fiolă cu solvent. cutie 3 + 3: conţine 3 flacoane cu pulbere şi 3 fiole cu solvent. cutie 5 + 5: conţine 5 flacoane cu pulbere şi 5 fiole cu solvent.

Nu toate ambalajele pot fi comercializate.

6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor şi alte instrucţiuni de manipulare

Înainte de administrare, Dynastat trebuie reconstituit. Dynastat nu conţine conservanţi, de aceea reconstituirea necesită manevre aseptice.

Solvenţii pentru reconstituire

Dynastat 40 mg se reconstituie cu 2 ml soluţie soluţie de clorură de sodiu 9 mg/ml (0,9%).

Alţi solvenţi acceptaţi pentru reconstituirea Dynastat sunt doar:

soluţie perfuzabilă de glucoză 50 mg/ml (5%)

soluţie injectabilă/perfuzabilă de clorură de sodiu 4,5 mg/ml (0,45%) şi glucoză 50 mg/ml (5%)

Procedura de reconstituire

Se foloseşte o tehnică aseptică pentru reconstituirea parecoxibului liofilizat (ca parecoxib).

Se îndepărtează capacul flip-off purpuriu pentru a evidenţia porţiunea centrală a dopului din cauciuc al flaconului cu 40 mg parecoxib. Se extrage cu o seringă şi un ac sterile 2 ml dintr-unul din solvenţii acceptaţi şi se introduce acul prin porţiunea centrală a dopului din cauciuc, transferând solventul în flaconul de 40 mg. Se dizolvă complet pulberea prin mişcări uşoare de rotire şi se inspectează vizual produsul reconstituit înainte de utilizare. Pentru o administrare unică trebuie extras întreg conţinutul unui flacon.

După reconstituire lichidul trebuie să fie o soluţie transparentă. Dynastat trebuie inspectat vizual înaintea administrării pentru a evidenţia particule sau modificări de culoare. Soluţia nu trebuie administrată dacă are modificări de culoare, este tulbure sau prezintă particule. Dynastat trebuie administrat în primele 24 de ore de la reconstituire (vezi pct. 6.3), altfel trebuie aruncat.

Produsul reconstituit este izoton.

Compatibilitatea soluţiei reconstituite cu alte soluţii i.v.

După reconstituire cu solvenţii acceptaţi, Dynastat poate fi injectat doar i.v. sau i.m. sau administrat în perfuzie i.v. cu:

soluţie injectabilă/perfuzabilă de clorură de sodiu 9 mg/ml (0,9%);

soluţie perfuzabilă de glucoză 50 mg/ml (5%);

soluţie injectabilă/perfuzabilă de clorură de sodiu 4,5 mg/ml (0,45%) şi glucoză 50 mg/ml (5%); sau

soluţie injectabilă Ringer-Lactat.

Medicamentul este destinat unei singure utilizǎri. Orice medicament neutilizat sau material rezidual trebuie eliminat în conformitate cu reglementǎrile locale.

7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

Pfizer Limited

Sandwich

Kent CT13 9NJ

Marea Britanie

8. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

EU/1/02/209/006-008

9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI

Data primei autorizări: 22 Martie 2002

Date ultimei reînnoiri a autorizaţiei: 24 Ianuarie 2012

10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI

Informaţii detaliate privind acest medicament sunt disponibile pe site-ul Agenţiei Europene pentru Medicamente http://www.ema.europa.eu/

Comentarii

A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z
  • Ajutor
  • Get it on Google Play
  • Despre
  • Info on site by:

  • Presented by RXed.eu

  • 27558

    medicamente prescrise enumerate