Romanian
A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z

Oprymea (pramipexole dihydrochloride monohydrate) – Rezumatul caracteristicilor produsului - N04BC05

Updated on site: 09-Oct-2017

Denumirea medicamentuluiOprymea
Cod ATCN04BC05
Substanţăpramipexole dihydrochloride monohydrate
ProducătorKrka, d.d., Novo mesto

1.DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

Oprymea 0,088 mg comprimate

Oprymea 0,18 mg comprimate

Oprymea 0,35 mg comprimate

Oprymea 0,7 mg comprimate

Oprymea 1,1 mg comprimate

2.COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ

Oprymea 0.088 mg comprimate

Fiecare comprimat conţine pramipexol 0,088 mg (sub formă de diclorhidrat de pramipexol monohidrat 0,125 mg).

Oprymea 0,18 mg comprimate

Fiecare comprimat conţine pramipexol 0,18 mg (sub formă de diclorhidrat de pramipexol monohidrat 0,25 mg).

Oprymea 0,35 mg comprimate

Fiecare comprimat conţine pramipexol 0,35 mg (sub formă de diclorhidrat de pramipexol monohidrat 0, 5 mg).

Oprymea 0,70 mg comprimate

Fiecare comprimat conţine pramipexol 0,7 mg (sub formă de diclorhidrat de pramipexol monohidrat 1 mg).

Oprymea 1,1 mg comprimate

Fiecare comprimat conţine pramipexol 1,1 mg (sub formă de diclorhidrat de pramipexol monohidrat 1,5 mg).

Notă:

Dozele de pramipexol, aşa cum apar în literatura de specialitate, se referă la forma de pramipexol sare. De aceea, dozele sunt exprimate atât sub formă de pramipexol bază, cât şi pramipexol sare (în paranteză).

Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.

3.FORMA FARMACEUTICĂ

Comprimat.

Oprymea 0,088 mg comprimate

Comprimate de culoare albă, rotunde, cu margini teşite, marcate cu "P6" pe una dintre feţe.

Oprymea 0,18 mg comprimate

Comprimate de culoare albă, ovale, cu margini teşite, cu linie mediană pe ambele feţe, marcate cu "P7" pe ambele jumătăţi ale unei feţe. Comprimatul poate fi divizat în doze egale.

Oprymea 0,35 mg comprimate

Comprimate de culoare albă, ovale, cu margini teşite, cu linie mediană pe ambele feţe, marcate cu "P8" pe ambele jumătăţi ale unei feţe. Comprimatul poate fi divizat în doze egale.

Oprymea 0,70 mg comprimate

Comprimate de culoare albă, rotunde, cu margini teşite, cu linie mediană pe ambele feţe, marcate cu "P9" pe ambele jumătăţi ale unei feţe. Comprimatul poate fi divizat în doze egale.

Oprymea 1,1 mg comprimate

Comprimate de culoare albă, rotunde, cu margini teşite, cu linie mediană pe ambele feţe. Comprimatul poate fi divizat în doze egale.

4.DATE CLINICE

4.1Indicaţii terapeutice

Oprymea este indicat la adulţi pentru tratamentul semnelor şi simptomelor formei idiopatice a bolii Parkinson, singur (fără levodopa) sau în asociere cu levodopa, de exemplu pe tot parcursul bolii, până în stadiile avansate, când levodopa îşi pierde eficacitatea sau când eficacitatea sa nu persistă şi devine fluctuantă (fluctuaţii de tip “on-off”).

4.2Doze şi mod de administrare

Doze

Boala Parkinson

Doza zilnică se administrează divizată în prize egale, de trei ori pe zi.

Iniţierea tratamentului

Dozele trebuie crescute treptat, începând de la o doză iniţială zilnică de 0,264 mg bază (0,375 mg sare), care se măreşte apoi la intervale de 5-7 zile. Dacă nu apar reacţii adverse intolerabile, doza se creşte treptat, până se ajunge la efectul terapeutic maxim.

Schema de creştere a dozelor de Oprymea

Săptămâna

Doza (mg bază)

Doza zilnică

Doza (mg sare)

Doza zilnică

 

 

totală (mg bază)

 

totală (mg sare)

3 x 0,088

0,264

3 x 0,125

0,375

3 x 0,18

0,54

3 x 0,25

0,75

3 x 0,35

1,1

3 x 0,5

1,50

Dacă doza trebuie mărită în continuare, doza zilnică trebuie crescută cu câte 0,54 mg bază (0,75 mg sare) pe săptămână, până la doza maximă de 3,3 mg bază (4,5 mg sare) pe zi.

Totuşi, trebuie menţionat că incidenţa somnolenţei creşte la doze mai mari de 1,5 mg pe zi (vezi pct. 4.8).

Tratamentul de întreţinere

Doza zilnică trebuie să fie cuprinsă între 0,264 mg bază (0,375 mg sare) şi un maximum de 3,3 mg bază (4,5 mg sare). În cadrul a trei studiipivot care au urmărit creşterea dozelor, eficacitatea tratamentului a fost înregistrată începând de la doza de 1,1 mg bază (1,5 mg sare) pe zi. Ajustări ulterioare ale dozajului trebuie făcute în funcţie de răspunsul clinic şi de apariţia reacţiilor adverse. În cadrul studiilor clinice, aproximativ 5% dintre pacienţi au fost trataţi cu doze sub 1,1 mg bază (1,5 mg sare). În stadiile avansate ale bolii Parkinson, doze zilnice mai mari de 1,1 mg (1,5 mg sare) pot fi utile pacienţilor la care se intenţionează reducerea dozei de levodopa. Se recomandă ca dozele de levodopa să fie reduse atât pe durata creşterii dozei, cât şi a tratamentului de întreţinere cu Oprymea, în funcţie de răspunsul clinic al fiecărui pacient (vezi pct. 4.5).

Întreruperea tratamentului

Întreruperea bruscă a tratamentului cu medicamente dopaminergice poate duce la apariţia sindromului neuroleptic malign. Tratamentul cu pramipexol trebuie redus în mod treptat, cu câte 0,54 mg bază (0,75 mg sare) pe zi, până când doza zilnică ajunge la 0,54 mg bază (0,75 mg sare). Apoi, doza trebuie redusă cu câte 0,264 mg bază (0,375 mg sare) pe zi (vezi pct. 4.4).

Insuficienţă renală

Eliminarea pramipexolului este dependentă de funcţia renală. Pentru iniţierea tratamentului, se recomandă următoarea schemă terapeutică:

Pacienţii cu un clearance al creatininei peste 50 ml/min nu necesită reducerea dozei zilnice sau a frecvenţei administrării.

La pacienţii cu clearance al creatininei cuprins între 20 şi 50 ml/min, doza zilnică iniţială de Oprymea trebuie divizată în două prize, începând cu 0,088 mg bază (0,125 mg sare) de două ori pe zi (0,17 mg bază/0,25 mg sare pe zi). Nu trebuie depăşită o doză zilnică maximă de 1,57 mg pramipexol bază (2,25 mg sare).

La pacienţii cu clearance al creatininei sub 20 ml/min, doza zilnică de Oprymea se administrează în priză unică, începând cu 0,088 mg bază (0,125 mg sare) pe zi. Nu trebuie depăşită o doză zilnică maximă de 1,1 mg pramipexol bază (1,5 mg sare).

Dacă funcţia renală se alterează pe parcursul tratamentului de întreţinere, doza zilnică de Oprymea trebuie redusă cu acelaşi procentaj cu cel cu care scade funcţia renală, de exemplu, dacă clearance-ul creatininei scade cu 30%, atunci doza zilnică de Oprymea trebuie redusă cu 30%. Dacă clearance-ul creatininei este cuprins între 20 şi 50 ml/min, doza zilnică poate fi divizată în două prize, iar dacă clearance-ul creatininei este sub 20 ml/min, sub formă de doză zilnică unică.

Insuficienţă hepatică

La pacienţii cu insuficienţă hepatică ajustarea dozei probabil nu este necesară, deoarece aproximativ 90% din substanţa activă absorbită este excretată pe cale renală. Totuşi, influenţa insuficienţei hepatice asupra farmacocineticii Oprymea nu a fost practic investigată.

Copii şi adolescenţi

Siguranţa şi eficacitatea Oprymea la copii şi adolescenţi cu vârsta sub 18 ani nu au fost stabilite. Oprymea nu prezintă utilizare relevantă la copii şi adolescenţi în indicaţia Boala Parkinson.

Sindromul Tourette

Copii şi adolescenţi

Oprymea nu este recomandat pentru administrare la copii şi adolescenţi cu vârsta sub 18 ani, deoarece siguranţa şi eficacitatea Oprymea la acest grup nu au fost stabilite. Oprymea nu trebuie utilizat la copii şi adolescenţi cu sindrom Tourette, deoarece raportul beneficiu-risc este negativ pentru această afecţiune (vzi pct. 5.1).

Mod de administrare

Comprimatele se administrează oral, înghiţite cu apă, şi pot fi luate cu sau fără alimente.

4.3Contraindicaţii

Hipersensibilitate la substanţa activă sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1.

4.4Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare

La pacienţii cu boală Parkinson şi insuficienţă renală se recomandă reducerea dozei de Oprymea, aşa cum este prezentat la pct. 4.2.

Halucinaţii

Halucinaţiile sunt cunoscute ca reacţie adversă la tratamentul cu agonişti dopaminergici şi levodopa. Pacienţii trebuie avertizaţi asupra posibilităţii apariţiei halucinaţiilor (mai ales vizuale).

Dischinezie

În stadiile avansate ale bolii Parkinson, în timpul creşterii iniţiale a dozei de Oprymea administrat în asociere cu levodopa, poate apărea dischinezie. În această situaţie, doza de levodopa trebuie redusă.

Episoade de somn cu instalare bruscă şi somnolenţă

Pramipexol a fost asociat cu somnolenţă şi episoade de somn cu instalare bruscă, mai ales la pacienţii cu boală Parkinson. Instalarea bruscă a somnului în timpul activităţilor zilnice, în unele cazuri fără a fi conştient sau fără semne de avertizare, a fost raportată mai puţin frecvent. Pacienţii trebuie informaţi asupra acestui fapt şi avertizaţi să manifeste prudenţă atunci când conduc vehicule sau lucrează cu utilaje în timpul tratamentului cu Oprymea. Pacienţii care au manifestat somnolenţă şi/sau episoade de somn cu instalare bruscă trebuie să evite conducerea vehiculelor sau folosirea de utilaje. În plus, trebuie avută în vedere micşorarea dozei sau întreruperea tratamentului. Datorită posibilelor efecte aditive, se recomandă prudenţă în cazul în care pacienţii sunt trataţi concomitent cu alte medicamente sedative sau consumă băuturi alcoolice în timpul tratamentului cu pramipexol (vezi pct. 4.5 4.7 şi 4.8)

Tulburări ale controlului impulsurilor şi comportamentului

Pacienţii trebuie monitorizaţi regulat pentru a observa instalarea tulburărilor de control al impulsurilor. Pacienţii şi persoanele care îi au în îngrijire trebuie să fie conştienţi de faptul că pot să apară alte simptome ale tulburărilor de control al impulsurilor comportamentale inclusiv dependenţa patologică de jocurile de noroc, creşterea libidoului şi hipersexualitatea obsesia cumpărăturilor şi creşterea necontrolată a apetitului alimentar, ce au fost raportate la pacienţii trataţi cu agonişti dopaminergici pentru boala Parkinson, inclusiv pramipexol. Trebuie luată în considerare micşorarea dozei / întreruperea tratamentului prin reducerea progresivă a dozei dacă se instalează astfel de simptome.

Episoade maniacale şi delir

Pacienţii trebuie monitorizaţi regulat pentru a observa instalarea episoadelor maniacale şi a delirului. Pacienţii şi persoanele care îi au în îngrijire trebuie să fie conştienţi că pacienţii trataţi cu pramipexol pot manifesta episoade maniacale şi delir. Trebuie luată în considerare micşorarea dozei / întreruperea tratamentului prin reducerea progresivă a dozei dacă se instalează astfel de simptome.

Pacienţi cu tulburări psihotice

Pacienţii cu tulburări psihotice trebuie trataţi cu agonişti dopaminergici numai dacă beneficiile anticipate sunt mai mari decât riscurile potenţiale.

Trebuie evitată administrarea concomitentă de medicamente antipsihotice şi pramipexol (vezi pct. 4.5).

Consult oftalmologic periodic

Se recomandă consult oftalmologic la intervale regulate sau dacă apar tulburări de vedere.

Boli cardiovasculare severe

În cazul existenţei bolilor cardiovasculare severe, se recomandă prudenţă. Se recomandă monitorizarea tensiunii arteriale, mai ales la debutul tratamentului, datorită riscului general de hipotensiune arterială ortostatică asociat terapiei dopaminergice.

Sindrom neuroleptic malign

Simptome caracteristice sindromului neuroleptic malign au fost raportate în asociere cu întreruperea bruscă a tratamentului cu medicamente dopaminergice (vezi pct. 4.2).

Sindrom de sevraj la oprirea administrării agonistului dopaminei

Pentru a opri tratamentul la pacienții cu boala Parkinson, doza de pramipexol trebuie redusă treptat (vezi pct. 4.2.). Pot apărea reacții adverse non-motorii la reducerea treptată sau oprirea administrării agoniștilor dopaminei, incluzând pramipexolul. Simptomele includ apatie, anxietate, depresie, oboseală, transpirații și durere, care poate fi severă. Pacienții trebuie informați cu privire la acest lucru înainte de reducerea treptată a dozei de agonist al dopaminei și trebuie monitorizați regulat după aceea. În cazul unor simptome persistente, poate fi necesară creșterea temporară a dozei de pramipexol (vezi pct. 4.8).

Exacerbare

Datele din literatură indică faptul că, în cazul altei indicaţii, tratamentul cu medicamente

dopaminergice poate conduce la exacerbarea acesteia. Exacerbarea se referă la declanşarea simptomelor seara mai devreme (sau chiar după amiaza), la accentuarea simptomelor şi la extinderea simptomelor spre alte extremităţi. Exacerbarea a fost investigată în mod special într-un studiu clinic controlat timp de 26 săptămâni. A fost observată exacerbare la 11,8% dintre pacienţi în grupul tratat cu pramipexol (N = 152) şi la 9,4% dintre pacienţi în grupul la care s-a administrat placebo (N = 149). O analiză Kaplan-Meier privind exacerbarea în timp a arătat că nu există o diferenţă semnificativă între grupul tratat cu pramipexol şi cel tratat placebo.

4.5Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune

Legare de proteinele plasmatice

La om, pramipexolul se leagă de proteinele plasmatice într-o proporţie foarte mică (< 20%), biotransformarea fiind redusă. De aceea, sunt improbabile interacţiuni cu alte medicamente care afectează legarea de proteinele plasmatice sau eliminarea prin biotransformare. Deoarece anticolinergicele sunt eliminate mai ales prin biotransformare, posibilitatea interacţiunilor este redusă, deşi interacţiunile cu anticolinergice nu au fost practic investigate. Nu există interacţiuni farmacocinetice cu selegilina sau cu levodopa.

Inhibitori/competitori ai căilor de eliminare renală activă

Cimetidina reduce clearance-ul renal al pramipexolului cu aproximativ 34%, probabil datorită inhibării sistemului de transport al cationilor secretaţi la nivelul tubilor renali. De aceea, medicamentele care inhibă calea activă de eliminare renală sau sunt eliminate pe această cale, cum sunt cimetidina, amantadina, mexiletina, zidovudina, cisplatină, chinină şi procainamidă pot interacţiona cu pramipexolul, cu reducerea clearance-ului pramipexolului.În cazul administrării concomitente a acestor medicamente, trebuie avută în vedere reducerea dozei de pramipexol.

Asociere cu levodopa

Când Oprymea este administrat în asociere cu levodopa, se recomandă ca doza de levodopa să fie redusă, iar doza altor medicamente antiparkinsoniene să fie menţinută constantă în perioada în care doza de Oprymea este crescută.

Datorită posibilelor efecte aditive, se recomandă prudenţă în cazul în care pacienţii sunt trataţi cu alte medicamente sedative sau consumă băuturi alcoolice în timpul tratamentului cu pramipexol.

Medicamente antipsihotice

Trebuie evitată administrarea concomitentă de medicamente antipsihotice şi pramipexol (vezi pct. 4.4), de exemplu dacă sunt de aşteptat efecte antagoniste.

4.6Fertilitatea, sarcina şi alăptarea

Sarcina

Efectul asupra sarcinii şi alăptării nu a fost investigat la om. Pramipexolul nu a demonstrat potenţial teratogen la şobolan şi iepure, dar s-a dovedit embriotoxic la şobolan în doze materno-toxice (vezi pct.5.3). În timpul sarcinii Oprymea trebuie administrat numai dacă este absolut necesar, dacă beneficiile anticipate justifică riscurile potenţiale pentru făt.

Alăptarea

Deoarece Oprymea inhibă secreţia de prolactină la om, inhibarea lactaţiei este probabilă. Excreţia de Oprymea în laptele matern nu a fost studiată la femeie. La şobolan, concentraţia de substanţă activă marcată radioactiv a fost mai mare în lapte decât în plasmă. În absenţa datelor disponibile la om, Oprymea nu trebuie administrată în perioada alăptării. Totuşi, dacă tratamentul este absolut necesar, se recomandă întreruperea alăptării.

Fertilitatea

Nu au fost efectuate studii privind efectele asupra fertilităţii la om. Studiile la animale, arată că pramipexolul afectează ciclurile estrale şi reduce fertilitatea la femele, cum este de aşteptat de la un agonist al dopaminei. Totuşi, aceste studii nu au arătat efecte dăunătoare directe sau indirecte privind

fertilitatea la masculi.

4.7Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje

Oprymea poate avea o influenţă majoră asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje. Pot să apară halucinaţii şi somnolenţă.

Pacienţii aflaţi în tratament cu Oprymea şi care prezintă somnolenţă şi/sau episoade de somn cu instalare bruscă trebuie sfătuiţi să nu conducă vehicule şi să nu se angajeze în activităţi (de exemplu, folosirea de utilaje) în care afectarea atenţiei ar putea să-i pună pe ei sau pe persoanele din jur în pericol de accidente grave sau letale, până când aceste episoade recurente sau somnolenţa nu dispar (vezi şi pct. 4.4, 4.5 şi 4.8).

4.8Reacţii adverse

Din analiza datelor obţinute din studiile clinice controlate cu placebo, cuprinzând un număr de 1923 pacienţi trataţi cu pramipexol şi 1354 pacienţi cărora li s-a administrat placebo, a rezultat că au fost raportate frecvent reacţii adverse pentru ambele grupuri. 63% dintre pacienţii cărora li s-a administrat pramipexol şi 52% dintre pacienţii cărora li s-a administrat placebo au raportat cel puţin o reacţie adversă.

Majoritatea reacțiilor adverse la medicament apar de obicei la începutul tratamentului și cele mai multe au tendința de a dispărea chiar în cazul continuării tratamentului..

În cadrul clasificării pe aparate, sisteme şi organe, reacţiile adverse au fost listate în funcţie de frecvenţă (numărul de pacienţi care pot manifesta reacţia), utilizând următoarele categorii: foarte frecvente (≥ 1/10); frecvente (≥ 1/100, < 1/10); mai puţin frecvente (≥ 1/1.000, < 1/100); rare

(≥ 1/10.000, <1/1.000); foarte rare (<1/10.000); cu frecvență necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile).

Boală Parkinson, cele mai frecvente reacţii adverse

Cele mai frecvente (≥ 5%) reacţii adverse raportate la pacienţii cu boală Parkinson, mai frecvente în cazul celor trataţi cu pramipexol decât cu placebo, au fost greaţă, dischinezie, hipotensiune arterială, ameţeli, somnolenţă, insomnie, constipaţie, halucinaţii, cefalee şi oboseală. Incidenţa somnolenţei este crescută la doze mai mari de 1,5 mg/zi (vezi pct.4.2). Reacţii adverse mai frecvente în cazul asocierii cu levodopa au fost dischineziile. La începutul tratamentului poate să apară hipotensiune arterială, în special dacă doza de pramipexol este crescută prea repede.

Clasificarea pe

Foarte

Frecvente

Mai puțin

Rare

Cu frecvență

aparate, sisteme

frecvente

(≥ 1/100 și

frecvente

(≥ 1/10000

necunoscută

şi organe

(≥ 1/10)

< 1/10)

(≥ 1/1000 și

și < 1/1000

 

 

 

 

< 1/100)

)

 

Infecții și

 

 

pneumonie

 

 

infestări

 

 

 

 

 

Tulburări

 

 

secreție inadecvată

 

 

endocrine

 

 

de hormon

 

 

 

 

 

antidiuretic1

 

 

Tulburări psihice

 

insomnie

obsesie a

episoade

 

 

 

halucinații

cumpărăturilor /

maniacale

 

 

 

vise neobișnuite

oniomanie

 

 

 

 

confuzie

dependență

 

 

 

 

 

patologică de

 

 

 

 

tulburări

jocuri de noroc

 

 

 

 

comportamental

neliniște

 

 

 

 

e legate de

hipersexualitate

 

 

 

 

controlul

idei delirante

 

 

 

 

impulsurilor și

tulburări de libido

 

 

 

 

manifestări

paranoia

 

 

 

 

compulsive

delir

 

 

 

 

 

mâncat compulsiv1

 

 

 

 

 

hiperfagie1

 

 

Tulburări ale

somnolență

cefalee

somn cu instalare

 

 

sistemului nervos

amețeli

 

bruscă

 

 

 

dischinezie

 

amnezie

 

 

 

 

 

hiperchinezie

 

 

 

 

 

sincopă

 

 

Tulburări oculare

 

alterare a

 

 

 

 

 

vederii, inclusiv

 

 

 

 

 

diplopie vedere

 

 

 

 

 

încețoșată

 

 

 

 

 

acuitate vizuală

 

 

 

 

 

redusă

 

 

 

Tulburări

 

 

insuficiență

 

 

cardiace

 

 

cardiacă1

 

 

Tulburări

 

hipotensiune

 

 

 

vasculare

 

arterială

 

 

 

Tulburări

 

 

dispnee

 

 

respiratorii,

 

 

sughițuri

 

 

toracice și

 

 

 

 

 

mediastinale

 

 

 

 

 

Tulburări gastro-

greață

constipație

 

 

 

intestinale

 

vărsături

 

 

 

Afecțiuni

 

 

hipersensibilitate

 

 

cutanate și ale

 

 

prurit

 

 

țesutului

 

 

erupție cutanată

 

 

subcutanat

 

 

tranzitorie

 

 

Tulburări

 

oboseală

 

 

Sindrom de

generale și la

 

edem periferic

 

 

sevraj la

nivelul locului de

 

 

 

 

oprirea

administrare

 

 

 

 

administrării

 

 

 

 

 

agonistului

 

 

 

 

 

dopaminei,

 

 

 

 

 

incluzând

 

 

 

 

 

apatie,

 

 

 

 

 

anxietate,

 

 

 

 

 

depresie,

 

 

 

 

 

oboseală,

 

 

 

 

 

transpirații și

 

 

 

 

 

durere.

Investigații

 

scădere

creștere ponderală

 

 

diagnostice

 

ponderală,

 

 

 

 

 

inclusiv scăderea

 

 

 

 

 

apetitului

 

 

 

 

 

alimentar

 

 

 

1 Această reacţie adversă a fost observată în cadrul experienţei ulterioare punerii pe piață. Cu o certitudine de 95 %, categoria de frecvenţă nu este mai mare decât mai puţin frecvente, dar ar putea fi mai mică. O estimare precisă a frecvenţei nu este posibilă deoarece reacţia adversă nu a fost raportată în baza de date a studiului clinic în care au fost înrolaţi 2.762 pacienţi cu boală Parkinson trataţi cu pramipexol.

Alte indicaţii, cele mai frecvente reacţii adverse

Cele mai frecvente (≥ 5%) reacţii adverse raportate la pacienţii trataţi cu pramipexol pentru altă indicaţie, au fost greaţă, cefalee, ameţeli şi oboseală. Greaţa şi oboseala au fost raportate mai des la

pacienţii de sex feminin (20,8% şi respectiv 10,5%) comparativ cu bărbaţii (6,7% şi respectiv 7,3%).

Tabelul 2: Alte indicaţii

Clasificarea

Foarte

Frecvente

Mai puțin frecvente

Cu frecvență

pe aparate.

frecvente

(≥ 1/100 și < 1/10)

(≥ 1/1000 și

necunoscută

Sisteme şi

(≥ 1/10)

 

< 1/100)

 

organe

 

 

 

 

Infecții și

 

 

pneumonie1

 

infestări

 

 

 

 

Tulburări

 

 

secreție inadecvată de

 

endocrine

 

 

hormon antidiuretic1

 

Tulburări

 

insomnie

neliniște

 

psihice

 

vise neobișnuite

confuzie

 

 

 

 

halucinații

 

 

 

 

tulburări de libido

 

 

 

 

idei delirante1

 

 

 

 

hiperfagie1

 

 

 

 

paranoia1

 

 

 

 

episoade maniacale1

 

 

 

 

delir1

 

 

 

 

tulburări

 

 

 

 

comportamentale

 

 

 

 

legate de controlul

 

 

 

 

impulsurilor și

 

 

 

 

manifestări

 

 

 

 

compulsive1

 

 

 

 

(cum sunt: obsesie a

 

 

 

 

cumpărăturilor /

 

 

 

 

oniomanie,

 

 

 

 

dependență patologică

 

 

 

 

de jocuri de noroc,

 

 

 

 

hipersexualitate,

 

 

 

 

mâncat compulsiv)

 

Tulburări ale

 

cefalee

somn cu instalare

 

sistemului

 

amețeli

bruscă

 

nervos

 

somnolență

sincopă

 

 

 

 

dischinezie

 

 

 

 

amnezie1

 

 

 

 

hiperchinezie1

 

Tulburări

 

 

alterare a vederii,

 

oculare

 

 

inclusiv acuitate

 

 

 

 

vizuală redusă

 

 

 

 

diplopie

 

 

 

 

vedere încețoșată

 

Tulburări

 

 

insuficiență cardiacă1

 

cardiace

 

 

 

 

Tulburări

 

 

hipotensiune arterială

 

vasculare

 

 

 

 

Tulburări

 

 

dispnee

 

respiratorii,

 

 

sughițuri

 

toracice și

 

 

 

 

mediastinale

 

 

 

 

Tulburări

greață

constipație

 

 

gastro-

 

vărsături

 

 

intestinale

 

 

 

 

Afecțiuni

 

 

hipersensibilitate

 

cutanate și ale

 

 

prurit

 

țesutului

 

 

erupție cutanată

 

subcutanat

 

 

tranzitorie

 

Tulburări

 

oboseală

edem periferic

Sindrom de sevraj la

generale și la

 

 

 

oprirea administrării

nivelul locului

 

 

 

agonistului

de administrare

 

 

 

dopaminei, incluzând

 

 

 

 

apatie, anxietate,

 

 

 

 

depresie, oboseală,

 

 

 

 

transpirații și durere

Investigații

 

 

scădere ponderală,

 

diagnostice

 

 

inclusiv scăderea

 

 

 

 

apetitului alimentar

 

 

 

 

creștere ponderală

 

1Această reacţie adversă a fost observată în cadrul experienţei ulterioare punerii pe piață. Cu o certitudine de 95%, categoria de frecvenţă nu este mai mare decât mai puţin frecvente, dar ar putea fi mai mică. O estimare precisă a frecvenţei nu este posibilă deoarece reacţia adversă nu a fost raportată în baza de date a studiului clinic în care au fost înrolaţi 1395 pacienţi cu altă indicaţie trataţi cu pramipexol.

Descrierea reacțiilor adverse selectate

Somnolenţă

Tratamentul cu pramipexol a fost asociat cu somnolenţă (8,6%) şi, mai puţin frecvent, cu somnolenţă diurnă excesivă şi episoade de somn cu instalare bruscă (0,1%). Vezi şi pct. 4.4.

Tulburări ale libidoului

Tratamentul cu pramipexol se poate asocia cu afectarea libidoului [creştere (0,1%) sau diminuare (0,4%)].

Tulburări legate de controlul impulsurilor

Dependenţă patologică de jocuri de noroc, creşterea libidoului şi hipersexualitate, obsesia cumpărăturilor şi creşterea necontrolată a apetitului alimentar au fost raportate la pacienţii trataţi cu agonişti dopaminergici, inclusiv Oprymea (vezi şi pct.4.4).

Într-un studiu de control şi screening retrospectiv, încrucişat, care a inclus 3090 pacienţi cu boală Parkinson, 13,6% dintre pacienţii care au primit tratament dopaminergic sau non-dopaminergic au manifestat simptome de tulburări comportamentale în ultimele şase luni. Manifestările observate au inclus dependenţă patologică faţă de jocurile de noroc, obsesie a cumpărăturilor, creştere necontrolată a apetitului alimentar şi comportament sexual compulsiv (hipersexualitate). Posibilii factorii de risc independenţi pentru tulburările de control ale impulsurilor includ tratamente cu dopaminergice şi tratamente cu doze crescute de dopaminergice, vârsta tânără (≤ 65 ani), celibatul, şi antecedente familiale ale dependenţei patologice faţă de jocurile de noroc.

Sindrom de sevraj la oprirea administrării agonistului dopaminei

Pot apărea reacții adverse non-motorii la reducerea treptată sau oprirea administrării agoniștilor dopaminei, incluzând pramipexolul. Simptomele includ apatie, anxietate, depresie, oboseală, transpirații și durere (vezi pct. 4.4).

Insuficienţă cardiacă

În cadrul studiilor clinice şi a experienţei ulterioare punerii pe piață, insuficienţa cardiacă a fost raportată la pacienţi trataţi cu pramipexol. Într-un studiu farmacoepidemiologic, utilizarea pramipexolului a fost asociată unui risc crescut de insuficienţă cardiacă comparativ cu o terapie fără pramipexol (raportul de risc observat 1,86; 95% IÎ, 1,21-2,85).

Raportarea reacţiilor adverse suspectate

Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru

permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată prin intermediul sistemului naţional de raportare, aşa cum este menţionat în Anexa V.

4.9Supradozaj

Nu există experienţă clinică în ceea ce priveşte supradozajul masiv. Evenimentele adverse anticipate ar putea fi cele legate de proprietăţile farmacodinamice ale agoniştilor dopaminergici, incluzând greaţă, vărsături, hiperkinezie, halucinaţii, agitaţie şi hipotensiune arterială. Nu este stabilit un antidot pentru supradozajul cu agonişti dopaminergici. Dacă există semne de stimulare ale sistemului nervos central, se poate recomanda administrarea unui neuroleptic. Tratarea supradozajului poate necesita măsuri generale de susţinere, lavaj gastric, administrare intravenoasă de lichide, administrare de cărbune activat şi monitorizare electrocardiografică.

5.PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE

5.1Proprietăţi farmacodinamice

Grupa farmacoterapeutică: medicamente anti-Parkinsoniene, agonişti dopaminergici. Codul ATC: N04BC05.

Mecanism de acţiune

Pramipexolul este un agonist dopaminergic care se leagă cu selectivitate şi specificitate mare de subfamilia D2 a receptorilor pentru dopamină, având o afinitate preponderentă pentru receptorii D3 şi o activitate intrinsecă totală.

Pramipexolul ameliorează deficitele motorii din boala Parkinson prin stimularea receptorilor dopaminergici din nucleul striat. Studiile la animale de laborator demonstrează că pramipexolul inhibă sinteza, eliberarea şi turnover-ul dopaminei.

Efecte farmacodinamice

În studiile la voluntari, a fost observată diminuarea secreţiei de prolactină dependentă de doză.

Eficacitate şi siguranţă clinică în boala Parkinson

La pacienţi, pramipexolul ameliorează semnele şi simptomele formei idiopatice de boală Parkinson. Studiile clinice controlate au inclus aproximativ 1800 pacienţi aflaţi în stadiile Hoehn şi Yahr I-IV de boală. Dintre aceştia, aproximativ 1000 se aflau în stadii avansate de boală, primind tratament concomitent cu levodopa şi suferind de complicaţii motorii.

În stadiile incipiente şi avansate de boală Parkinson, eficacitatea pramipexolului în studiile clinice controlate a fost menţinută timp de aproximativ 6 luni. În studiile clinice deschise care au continuat timp de peste 3 ani, nu au fost înregistrate semne de diminuare ale eficacităţii terapeutice. Într-un studiu controlat, dublu orb, cu o durată de 2 ani, tratamentul iniţial cu pramipexol a întârziat în mod semnificativ apariţia complicaţiilor motorii şi a redus incidenţa acestora, comparativ cu tratamentul iniţial cu levodopa. Această întârziere a complicaţiilor motorii în cazul pramipexolului trebuie pusă în balanţă cu ameliorarea mai bună a funcţiilor motorii înregistrată în cazul levodopa (măsurată ca modificare medie pe scala UPDRS). Incidenţa generală a halucinaţiilor şi somnolenţei a fost, în general, mai mare în faza de creştere a dozelor la grupul cu pramipexol. Totuşi, nu a fost înregistrată nici o diferenţă semnificativă în timpul fazei de întreţinere. Aceste date trebuie avute în vedere atunci când trebuie luată decizia de a începe tratamentul cu pramipexol la pacienţii cu boală Parkinson.

Copii şi adolescenţi

Agenţia Europeană a Medicamentului a acordat o derogare de la obligaţia de depunere a rezultatelor studiilor efectuate cu Oprymea la toate subgrupele de copii şi adolescenţi în boala Parkinson (vezi pct. 4.2 pentru informaţii privind utilizarea la copii şi adolescenţi).

Eficacitate şi siguranţă clinică în Sindromul Tourette

Eficacitatea pramipexolului (0,0625-0,5 mg/zi) la copii şi adolescenţi cu vârsta cuprinsă între 6-17 ani cu sindrom Tourette a fost evaluată într-un studiu clinic, dublu-orb, randomizat, placebo controlat, cu doză variabilă, cu durata de 6 săptămâni.Au fost randomizaţi un total de 63 pacienţi (43 trataţi cu pramipexol, 20 trataţi placebo). Criteriul principal de evaluare a fost modificarea medie faţă de valorile iniţiale ale scorului la Scala de Evaluare a Ticurilor Total Tic Score (TTS) a Yale Global Tic Severity Scale (YGTSS). Nu a fost înregistrată nici o diferenţă între pramipexol şi placebo atât în cee ce priveşte criteriul principal de evaluare cât şi oricare dintre criteriile secundare de evaluare a eficacităţii, inclusiv scorul total YGTSS, Patient Global Impression of Improvement (PGI-I), Clinical Global Impression of Improvement (CGI-I) sau Clinical Global Impressions of Severity of Illness (CGI-S). Evenimentele adverse care au apărut la cel puţin 5% din grupul de pacienţi tratat cu pramipexol şi mai frecvent la pacienţii trataţi cu pramipexol decât cu placebo au fost: durere de cap (27,9%, placebo 25,0%), somnolenţă (7,0%, placebo 5,0%), greaţă (18,6%, placebo 10,0%), vărsături (11,6%, placebo 0,0%), dureri în etajul abdominal superior (7,0%, placebo 5,0%), hipotensiune arterială ortostatică (9,3%, placebo 5,0%), mialgie (9,3%, placebo5,0%), tulburări de somn (7,0%, placebo 0,0%), dispnee (7,0%, placebo 0,0%) şi infecţii la nivelul căilor respiratorii superioare (7,0%, placebo 5,0%). Alte evenimente adverse semnificative, care au dus la întreruperea administrării medicaţiei la pacienţi trataţi cu pramipexol, au fost stări confuzionale, tulburări de vorbire sau agravarea afecţiunii (vezi pct. 4.2).

5.2Proprietăţi farmacocinetice

Absorbţie

După administrarea orală, pramipexolul este absorbit rapid şi complet. Biodisponibilitatea absolută este mai mare de 90%, iar concentraţia plasmatică maximă se atinge în interval de 1-3 ore de la administrare. Administrarea în timpul meselor nu reduce gradul de absorbţie a pramipexolului, ci doar viteza acesteia. Pramipexolul are o cinetică liniară, iar concentraţia plasmatică variază puţin interindividual.

Distribuţie

La om, legarea pramipexolului de proteinele plasmatice este foarte mică (< 20%), iar volumul de distribuţie mare (400 l). La şobolan au fost observate concentraţii mari în ţesutul cerebral (de aproximativ 8 ori mai mari decât cele plasmatice).

Metabolizare

La om, pramipexolul este metabolizat numai în mică măsură.

Eliminare

Excreţia renală de pramipexol nemodificat reprezintă calea majoră de eliminare. Aproximativ 90% din doza marcată cu 14C este eliminată pe cale renală, în timp ce mai puţin de 2% se regăseşte în materiile fecale. Clearance-ul total al pramipexolului este de aproximativ 500 ml/min, iar clearance-ul renal de aproximativ 400 ml/min. Timpul de înjumătăţire plasmatică prin eliminare (t1/2) variază de la 8 ore, la persoanele tinere, la 12 ore la persoanele vârstnice.

5.3Date preclinice de siguranţă

Studii de toxicitate după doze repetate au arătat că pramipexolul prezintă efecte funcţionale, afectând mai ales SNC şi funcţia de reproducere la femele, datorate probabil exagerării efectelor farmacodinamice.

La cobai a fost observată scăderea tensiunii arteriale diastolice şi sistolice şi a frecvenţei cardiace, iar la maimuţă s-a observat o tendinţă la efecte hipotensive.

La şobolan şi iepure au fost studiate efectele potenţiale ale pramipexolului asupra funcţiei de reproducere. Pramipexolul nu a demonstrat efecte teratogene la şobolan şi iepure, dar a manifestat

efecte embriotoxice la şobolan, la doze materno-toxice. Datorită speciilor de animale selectate şi a parametrilor investigaţi limitaţi, efectele nocive ale pramipexolului asupra sarcinii şi asupra fertilităţii la sexul masculin nu au fost pe deplin elucidate.

La şobolani a fost observată o întârziere în dezvoltarea sexuală (de exemplu separarea prepuţului şi deschiderea vaginului). Nu se cunoaşte relevanţa acestei observaţii la om.

Pramipexolul nu este genotoxic. În cadrul unui studiu privind carcinogenitatea, la şobolanii de sex masculin au fost înregistrate hiperplazie a celulelor Leydig şi adenoame, explicate prin efectul de inhibare a prolactinei de către pramipexol. Această observaţie nu prezintă relevanţă clinică la om. Acelaşi studiu a arătat şi că, la doze de 2 mg/kg (sare) sau mai mari, tratamentul cu pramipexol a fost asociat cu degenerescenţă retiniană la şobolanii albinoşi. Aceste efecte nu au fost observate şi la şobolanii pigmentaţi şi nici în cadrul unui studiu de carcinogenitate cu durata de 2 ani la şoarecii albinoşi sau la orice altă specie investigată.

6.PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE

6.1Lista excipienţilor

Manitol

Amidon de porumb

Amidon de porumb pregelatinizat

Povidonă K25

Dioxid de siliciu coloidal anhidru

Stearat de magneziu

6.2Incompatibilităţi

Nu este cazul.

6.3Perioada de valabilitate

3 ani.

6.4Precauţii speciale pentru păstrare

A se păstra în ambalajul original, pentru a fi protejat de lumină.

6.5Natura şi conţinutul ambalajului

Blistere (folie din Al/Al): cutie cu 20, 30, 60, 90 sau 100 comprimate.

Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.

6.6Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor

Fără cerinţe speciale la eliminare.

Orice medicament neutilizat sau material rezidual trebuie eliminat în conformitate cu reglementările locale.

7.DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

KRKA, d.d., Novo mesto, Šmarješka cesta 6, 8501 Novo mesto, Slovenia

8.NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

Oprymea 0,088 mg comprimate

20 comprimate: EU/1/08/469/001

30 comprimate: EU/1/08/469/002

60 comprimate: EU/1/08/469/003

90 comprimate: EU/1/08/469/004

100 comprimate: EU/1/08/469/005

Oprymea 0,18 mg comprimate 20 comprimate: EU/1/08/469/006 30 comprimate: EU/1/08/469/007 60 comprimate: EU/1/08/469/008 90 comprimate: EU/1/08/469/009

100 comprimate: EU/1/08/469/010

Oprymea 0,35 mg comprimate 20 comprimate: EU/1/08/469/011 30 comprimate: EU/1/08/469/012 60 comprimate: EU/1/08/469/013 90 comprimate: EU/1/08/469/014

100 comprimate: EU/1/08/469/015

Oprymea 0,7 mg comprimate

20 comprimate: EU/1/08/469/016

30 comprimate: EU/1/08/469/017

60 comprimate: EU/1/08/469/018

90 comprimate: EU/1/08/469/019

100 comprimate: EU/1/08/469/020

Oprymea 1,1 mg comprimate

20 comprimate: EU/1/08/469/021

30 comprimate: EU/1/08/469/022

60 comprimate: EU/1/08/469/023

90 comprimate: EU/1/08/469/024

100 comprimate: EU/1/08/469/025

9.DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI

Data primei autorizări: 12 septembrie 2008

Data ultimei reînnoiri a autorizaţiei: 9 aprilie 2013

10.DATA REVIZUIRII TEXTULUI

Informaţii detaliate privind acest medicament sunt disponibile pe site-ul Agenţiei Europene pentru Medicamente http://www.ema.europa.eu.

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

Oprymea 0,26 mg comprimate cu eliberare prelungită

Oprymea 0,52 mg comprimate cu eliberare prelungită

Oprymea 1,.05 mg comprimate cu eliberare prelungită

Oprymea 1,57 mg comprimate cu eliberare prelungită

Oprymea 2,1 mg comprimate cu eliberare prelungită

Oprymea 2,62 mg comprimate cu eliberare prelungită

Oprymea 3,15 mg comprimate cu eliberare prelungită

2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ

Oprymea 0,26 mg comprimate cu eliberare prelungită

Fiecare comprimat cu eliberare prelungită conţine pramipexol 0,26 mg (sub formă de diclorhidrat de pramipexol monohidrat 0,375 mg).

Oprymea 0,52 mg comprimate cu eliberare prelungită

Fiecare comprimat cu eliberare prelungită conţine pramipexol 0,52 mg (sub formă de diclorhidrat de pramipexol monohidrat 0,75 mg)

Oprymea 1,.05 mg comprimate cu eliberare prelungită

Fiecare comprimat cu eliberare prelungită conţine pramipexol 1,05 mg (sub formă de diclorhidrat de pramipexol monohidrat 1,5 mg)

Oprymea 1,57 mg comprimate cu eliberare prelungită

Fiecare comprimat cu eliberare prelungită conţine pramipexol 1,57 mg (sub formă de diclorhidrat de pramipexol monohidrat 0,375 mg)

Oprymea 2,1 mg comprimate cu eliberare prelungită

Fiecare comprimat cu eliberare prelungită conţine pramipexol 2,1 mg (sub formă de diclorhidrat de pramipexol monohidrat 3 mg)

Oprymea 2,62 mg comprimate cu eliberare prelungită

Fiecare comprimat cu eliberare prelungită conţine pramipexol 2,62 mg (sub formă de diclorhidrat de pramipexol monohidrat 3,75 mg)

Oprymea 3,15 mg comprimate cu eliberare prelungită

Fiecare comprimat cu eliberare prelungită conţine pramipexol 3,15 mg (sub formă de diclorhidrat de pramipexol monohidrat 4,5 mg)

Notă:

Dozele de pramipexol, aşa cum apar în literatura de specialitate, se referă la forma de pramipexol sare. De aceea, dozele sunt exprimate atât sub formă de pramipexol bază, cât şi pramipexol sare (în paranteză).

Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.

3. FORMA FARMACEUTICĂ

Comprimat cu eliberare prelungită.

Oprymea 0,26 mg comprimate cu eliberare prelungită

Comprimate cu eliberare prelungită de culoare albă sau aproape albă, rotunde (cu diametrul de 10 mm), uşor biconvexe, marcate cu P1 pe una dintre feţe, cu margini teşite şi posibile puncte mai închise la culoare.

Oprymea 0,52 mg comprimate cu eliberare prelungită

Comprimate cu eliberare prelungită de culoare albă sau aproape albă, rotunde (cu diametrul de 10 mm), uşor biconvexe, marcate cu P2 pe una dintre feţe, cu margini teşite şi posibile puncte mai închise la culoare.

Oprymea 1,05 mg comprimate cu eliberare prelungită

Comprimate cu eliberare prelungită de culoare albă sau aproape albă, rotunde (cu diametrul de 10 mm), uşor biconvexe, marcate cu P3 pe una dintre feţe, cu margini teşite şi posibile puncte mai închise la culoare.

Oprymea 1,57 mg comprimate cu eliberare prelungită

Comprimate cu eliberare prelungită de culoare albă sau aproape albă, rotunde (cu diametrul de 10 mm), uşor biconvexe, marcate cu P12 pe una dintre feţe, cu margini teşite şi posibile puncte mai închise la culoare.

Oprymea 2,1 mg comprimate cu eliberare prelungită

Comprimate cu eliberare prelungită de culoare albă sau aproape albă, rotunde (cu diametrul de 10 mm), uşor biconvexe, marcate cu P4 pe una dintre feţe, cu margini teşite şi posibile puncte mai închise la culoare.

Oprymea 2,62 mg comprimate cu eliberare prelungită

Comprimate cu eliberare prelungită de culoare albă sau aproape albă, rotunde (cu diametrul de 10 mm), uşor biconvexe, marcate cu P13 pe una dintre feţe și 262 pe cealaltă față, cu margini teşite şi posibile puncte mai închise la culoare.

Oprymea 3,15 mg comprimate cu eliberare prelungită

Comprimate cu eliberare prelungită de culoare albă sau aproape albă, rotunde (cu diametrul de 10 mm), uşor biconvexe, marcate cu P5 pe una dintre feţe și 315 pe cealaltă față, cu margini teşite şi posibile puncte mai închise la culoare.

4. DATE CLINICE

4.1 Indicaţii terapeutice

Oprymea este indicat la adulţi pentru tratamentul semnelor şi simptomelor formei idiopatice a bolii Parkinson, singur (fără levodopa) sau în asociere cu levodopa, de exemplu pe tot parcursul bolii, până în stadiile avansate, când levodopa îşi pierde eficacitatea sau când eficacitatea sa nu persistă şi devine fluctuantă (fluctuaţii de tip “on-off”).

4.2 Doze şi mod de administrare

Doze

Oprymea comprimate cu eliberare prelungită reprezintă o formă farmaceutică care conţine pramipexol şi se administrează oral, o dată pe zi.

Iniţierea tratamentului

Dozele trebuie crescute treptat, începând de la o doză iniţială zilnică de 0,26 mg bază (0,375 mg sare) care se măreşte apoi la intervale de 5-7 zile. Dacă nu apar reacţii adverse intolerabile doza se creşte treptat până se ajunge la efectul terapeutic maxim.

Schemă de creştere a dozelor de Oprymea comprimate cu eliberare prelungită

Săptămâna

Doză zilnică (mg bază)

Doză zilnică (mg sare)

 

 

0,26

0,375

0,52

0,75

1,05

1,50

Dacă doza trebuie mărită în continuare, doza zilnică trebuie crescută cu câte 0,52 mg bază (0,75 mg sare) pe săptămână, până la doza maximă de 3,15 mg bază (4,5 mg sare) pe zi. Totuşi, trebuie menţionat că incidenţa somnolenţei creşte la doze mai mari de 1,05 mg bază (1,5 mg sare) pe zi (vezi pct. 4.8).

Pacienţii care sunt trataţi cu Oprymea comprimate pot fi trecuţi la tratamentul cu Oprymea comprimate cu eliberare prelungită, de pe o zi pe alta, luând aceeaşi doză zilnică. După trecerea la Oprymea comprimate cu eliberare prelungită, doza poate fi ajustată în funcţie de răspunsul terapeutic al pacientului (vezi pct. 5.1).

Tratamentul de întreţinere

Doza zilnică trebuie să fie cuprinsă între 0,26 mg bază (0,375 mg sare) şi un maximum de 3,15 mg bază (4,5mg sare). În cadrul unor studii-pivot care au urmărit creşterea dozelor, eficacitatea tratamentului a fost înregistrată începând de la doza de 1,05 mg bază (1,5 mg sare) pe zi. Ajustări ulterioare ale dozajului trebuie făcute în funcţie de răspunsul clinic şi de apariţia reacţiilor adverse. În cadrul studiilor clinice, aproximativ 5% din pacienţi au fost trataţi cu doze sub 1,05 mg bază (1,5 mg sare). În stadiile avansate ale bolii Parkinson, doze zilnice mai mari de 1,05 mg bază (1,5 mg sare) pot fi utile pacienţilor la care se intenţionează reducerea dozei de levodopa. Se recomandă ca dozele de levodopa să fie reduse, atât pe durata creşterii dozei, cât şi a tratamentului de întreţinere cu Oprymea, în funcţie de răspunsul clinic al fiecărui pacient (vezi pct.4.5).

Omiterea unei doze

Atunci când se omite administrarea unei doze, Oprymea comprimate cu eliberare prelungită trebuie administrat în decurs de 12 ore faţă de schema obişnuită de administrare. Dacă se depăşesc 12 ore, se renunţă la doza omisă şi următoarea doză se ia în următoarea zi, conform schemei de tratament.

Întreruperea tratamentului

Întreruperea bruscă a tratamentului cu medicamente dopaminergice poate duce la apariţia sindromului neuroleptic malign. Tratamentul cu pramipexol trebuie redus în mod treptat, cu câte 0,52 mg bază (0,75 mg sare) pe zi, până când doza zilnică ajunge la 0,52 mg bază (0,75 mg sare). Apoi, doza trebuie redusă cu câte 0,26 mg bază (0,375 mg sare) pe zi (vezi pct. 4.4).

Insuficienţă renală

Eliminarea pramipexolului este dependentă de funcţia renală. Pentru iniţierea tratamentului, se recomandă următoarea schemă terapeutică:

Pacienţii cu un clearance al creatininei peste 50 ml/min nu necesită reducerea dozei zilnice sau a frecvenţei administrării.

La pacienţii cu clearance al creatininei cuprins între 30 şi 50 ml/min, tratamentul trebuie început cu doza de 0,26 mg Oprymea comprimate cu eliberare prelungită, administrată o zi da şi una nu. Înainte de creşterea dozei zilnice, după o săptămână de tratament, trebuie luate măsuri de precauţie şi trebuie evaluate cu atenţie răspunsul terapeutic şi tolerabilitatea. Dacă mai este necesară o creştere a dozei, dozele se vor creşte cu câte 0,26 mg pramipexol bază la interval de o săptămână, până o doză maximă de 1,57 mg pramipexol bază (2,25 mg sare) pe zi.

La pacienţii cu un clearance al creatininei sub 30 ml/min, tratamentul cu Oprymea comprimate cu eliberare prelungită nu este recomandat, deoarece nu sunt date disponibile pentru acest grup de pacienţi. Trebuie avută în vedere administrarea de Oprymea comprimate.

Dacă funcţia renală se alterează pe parcursul tratamentului de întreţinere, se vor urma recomandările anterioare.

Insuficienţă hepatică

La pacienţii cu insuficienţă hepatică ajustarea dozei probabil nu este necesară, deoarece aproximativ 90% din substanţa activă absorbită este excretată pe cale renală. Totuşi, influenţa insuficienţei hepatice asupra farmacocineticii Oprymea nu a fost practic investigată.

Copii şi adolescenţi

Siguranţa şi eficacitatea Oprymea la copii şi adolescenţi cu vârsta sub 18 ani nu au fost stabilite. Oprymea nu prezintă utilizare relevantă la copii şi adolecenţi pentru indicaţia Boala Parkinson.

Mod de administrare

Comprimatele trebuie înghiţite întregi cu o cantitate suficientă de apă şi nu trebuie mestecate, divizate sau sfărâmate.

Comprimatele pot fi luate cu sau fără alimente şi trebuie administrate zilnic, la aproximativ aceeaşi oră.

4.3 Contraindicaţii

Hipersensibilitate la substanţa activă sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1.

4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare

La pacienţii cu boală Parkinson şi insuficienţă renală se recomandă reducerea dozei de Oprymea, aşa cum este prezentat la pct. 4.2.

Halucinaţii

Halucinaţiile sunt cunoscute ca reacţie adversă la tratamentul cu agonişti dopaminergici şi levodopa. Pacienţii trebuie avertizaţi asupra posibilităţii apariţiei halucinaţiilor (mai ales vizuale).

Dischinezie

În stadiile avansate ale bolii Parkinson, în timpul creşterii iniţiale a dozei de Oprymea administrat în asociere cu levodopa, poate apărea dischinezie. În această situaţie, doza de levodopa trebuie redusă.

Episoade de somn cu instalare bruscă şi somnolenţă

Oprymea a fost asociat cu somnolenţă şi episoade de somn cu instalare bruscă, mai ales la pacienţii cu boală Parkinson. Instalarea bruscă a somnului în timpul activităţilor zilnice, în unele cazuri fără a fi conştient sau fără semne de avertizare, a fost raportată mai puţin frecvent. Pacienţii trebuie informaţi asupra acestui fapt şi avertizaţi să manifeste prudenţă atunci când conduc vehicule sau lucrează cu utilaje în timpul tratamentului cu Oprymea. Pacienţii care au manifestat somnolenţă şi/sau episoade de somn cu instalare bruscă trebuie să evite conducerea vehiculelor sau folosirea de utilaje. În plus, trebuie avută în vedere micşorarea dozei sau întreruperea tratamentului. Din cauza posibilelor efecte aditive, se recomandă prudenţă în cazul în care pacienţii sunt trataţi concomitent cu alte medicamente sedative sau consumă băuturi alcoolice în timpul tratamentului cu pramipexol (vezi pct.4.5, 4.7 şi 4.8).

Tulburări ale controlului impulsurilor

Pacienţii trebuie monitorizaţi regulat pentru a observa instalarea tulburărilor de control al impulsurilor. Pacienţii şi persoanele care îi au în îngrijire trebuie să fie conştienţi de faptul că pot să apară alte simptome ale tulburărilor de control al impulsurilor comportamentale inclusiv dependenţa patologică de jocurile de noroc, creşterea libidoului,hipersexualitatea obsesia cumpărăturilor şi creşterea necontrolată a apetitului alimentar, ce au fost raportate la pacienţii trataţi cu agonişti dopaminergici inclusiv Oprymea Trebuie luată în considerare micşorarea dozei / întreruperea tratamentului prin reducerea progresivă a dozei dacă se instalează astfel de simptome.

Episoade maniacale şi delir

Pacienţii trebuie monitorizaţi regulat pentru a observa instalarea episoadelor maniacale şi a delirului.

Pacienţii şi persoanele care îi au în îngrijire trebuie să fie conştienţi că pacienţii trataţi cu pramipexol pot manifesta episoade maniacale şi delir. Trebuie luată în considerare micşorarea dozei / întreruperea tratamentului prin reducerea progresivă a dozei dacă se instalează astfel de simptome.

Pacienţi cu tulburări psihotice

Pacienţii cu tulburări psihotice trebuie trataţi cu agonişti dopaminergici numai dacă beneficiile anticipate sunt mai mari decât riscurile potenţiale. Trebuie evitată administrarea concomitentă de medicamente antipsihotice şi pramipexol (vezi pct. 4.5).

Consult oftalmologic periodic

Se recomandă consult oftalmologic la intervale regulate sau dacă apar tulburări de vedere.

Boli cardiovasculare severe

În cazul existenţei bolilor cardiovasculare severe, se recomandă prudenţă. Se recomandă monitorizarea tensiunii arteriale, mai ales la debutul tratamentului, datorită riscului general de hipotensiune arterială ortostatică asociat terapiei dopaminergice.

Sindrom neuroleptic malign

Simptome caracteristice sindromului neuroleptic malign au fost raportate în asociere cu întreruperea bruscă a tratamentului cu medicamente dopaminergice (vezi pct. 4.2).

Sindrom de sevraj la oprirea administrării agonistului dopaminei

Pentru a opri tratamentul la pacienții cu boala Parkinson, doza de pramipexol trebuie redusă treptat (vezi pct. 4.2.). Pot apărea reacții adverse non-motorii la reducerea treptată sau oprirea administrării agoniștilor dopaminei, incluzând pramipexolul. Simptomele includ apatie, anxietate, depresie, oboseală, transpirații și durere, care poate fi severă. Pacienții trebuie informați cu privire la acest lucru înainte de reducerea treptată a dozei de agonist al dopaminei și trebuie monitorizați regulat după aceea. În cazul unor simptome persistente, poate fi necesară creșterea temporară a dozei de pramipexol (vezi pct. 4.8).

Reziduuri în materii fecale

Unii pacienţi au raportat apariţia de reziduuri în materiile fecale, care par a fi Oprymea comprimate cu eliberare prelungită intacte. Dacă pacienţii raportează un astfel de eveniment, medicul trebuie să reevalueze răspunsul pacientului la tratament.

4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune

Legare de proteinele plasmatice

La om, pramipexolul se leagă de proteinele plasmatice într-o proporţie foarte mică (< 20%), biotransformarea fiind redusă. De aceea, sunt improbabile interacţiuni cu alte medicamente care afectează legarea de proteinele plasmatice sau eliminarea prin biotransformare. Deoarece anticolinergicele sunt eliminate mai ales prin biotransformare, posibilitatea interacţiunilor este redusă, deşi interacţiunile cu anticolinergice nu au fost practic investigate. Nu există interacţiuni farmacocinetice cu selegilina sau cu levodopa.

Inhibitori/competitori ai căilor de eliminare renală activă

Cimetidina reduce clearance-ul renal al pramipexolului cu aproximativ 34%, probabil datorită inhibării sistemului de transport al cationilor secretaţi la nivelul tubilor renali. De aceea, medicamentele care inhibă calea activă de eliminare renală sau sunt eliminate pe această cale, cum sunt cimetidina, amantadina, mexiletină, zidovudina, cisplatină, chinină şi procainamidă pot interacţiona cu pramipexolul, cu reducerea clearance-ului pramipexolului. În cazul administrării acestor medicamente concomitent cu Oprymea, trebuie avută în vedere reducerea dozei de pramipexol.

Asociere cu levodopa

Când Oprymea este administrat în asociere cu levodopa, se recomandă ca doza de levodopa să fie redusă, iar doza altor medicamente antiparkinsoniene să fie menţinută constantă în perioada în care doza de Oprymea este crescută.

Datorită posibilelor efecte aditive, se recomandă prudenţă în cazul în care pacienţii sunt trataţi cu alte medicamente sedative sau consumă băuturi alcoolice în timpul tratamentului cu pramipexol (vezi pct. 4.4, 4.7 şi 4.8).

Medicamente antipsihotice

Trebuie evitată administrarea concomitentă de medicamente antipsihotice şi pramipexol (vezi pct. 4.4), de exemplu dacă sunt de aşteptat efecte antagoniste.

4.6 Fertilitatea, sarcina şi alăptarea

Sarcina

Efectul asupra sarcinii şi alăptării nu a fost investigat la om. Pramipexolul nu a demonstrat potenţial teratogen la şobolan şi iepure, dar s-a dovedit embriotoxic la şobolan în doze materno-toxice (vezi pct.5.3). În timpul sarcinii Oprymea trebuie administrat numai dacă este absolut necesar, dacă beneficiile anticipate justifică riscurile potenţiale pentru făt.

Alăptarea

Deoarece Oprymea inhibă secreţia de prolactină la om, inhibarea lactaţiei este probabilă. Excreţia de Oprymea în laptele matern nu a fost studiată la femeie. La şobolan, concentraţia de substanţă activă marcată radioactiv a fost mai mare în lapte decât în plasmă. În absenţa datelor disponibile la om, Oprymea nu trebuie administrată în perioada alăptării. Totuşi, dacă tratamentul este absolut necesar, se recomandă întreruperea alăptării.

Fertilitatea

Nu au fost efectuate studii privind efectele asupra fertilităţii la om. Studiile la animale, arată că pramipexolul afectează ciclurile estrale şi reduce fertilitatea la femele, cum este de aşteptat de la un agonist al dopaminei. Totuşi, aceste studii nu au arătat efecte dăunătoare directe sau indirecte privind fertilitatea la masculi.

4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje

Oprymea poate avea o influenţă majoră asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje. Pot să apară halucinaţii şi somnolenţă.

Pacienţii aflaţi în tratament cu Oprymea şi care prezintă somnolenţă şi/sau episoade de somn cu instalare bruscă trebuie sfătuiţi să nu conducă vehicule şi să nu se angajeze în activităţi (de exemplu, folosirea de utilaje) în care afectarea atenţiei ar putea să-i pună pe ei sau pe persoanele din jur în pericol de accidente grave sau letale, până când aceste episoade recurente sau somnolenţa nu dispar (vezi şi pct. 4.4, 4.5 şi 4.8).

4.8 Reacţii adverse

Din analiza datelor obţinute din studiile clinice controlate cu placebo, cuprinzând un număr de 1778 pacienţi cu boală Parkinson trataţi cu pramipexol şi 1297 pacienţi cărora li s-a administrat placebo, a rezultat că au fost raportate frecvent reacţii adverse pentru ambele grupuri. 67% dintre pacienţii cărora li s-a administrat pramipexol şi 54% dintre pacienţii cărora li s-a administrat placebo au raportat cel puţin o reacţie adversă.

Majoritatea reacțiilor adverse la medicament apar de obicei la începutul tratamentului și cele mai multe au tendința de a dispărea chiar în cazul continuării tratamentului.

În cadrul clasificării pe aparate, sisteme şi organe, reacţiile adverse au fost listate în funcţie de frecvenţă (numărul de pacienţi care pot manifesta reacţia), utilizând următoarele categorii: foarte frecvente (≥ 1/10); frecvente (≥ 1/100 şi < 1/10); mai puţin frecvente (≥ 1/1.000 şi < 1/100); rare

(≥ 1/10.000 şi <1/1.000); foarte rare (<1/10.000); cu frecvență necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile).

Cele mai frecvente (≥ 5%) reacţii adverse raportate la pacienţii cu boală Parkinson, mai frecvente în cazul celor trataţi cu pramipexol decât al celor cărora li s-a administrat placebo, au fost greaţă, dischinezie, hipotensiune arterială, ameţeli, somnolenţă, insomnie, constipaţie, halucinaţii, cefalee şi oboseală. Incidenţa somnolenţei este crescută la doze mai mari de 1,5 mg/zi (vezi pct.4.2). Reacţii adverse mai frecvente în cazul asocierii cu levodopa au fost dischineziile. La începutul tratamentului poate să apară hipotensiune arterială, în special dacă doza este crescută prea repede.

Clasificarea

Foarte

Frecvente

Mai puțin

Rare

Cu

pe aparate,

frecvente

(≥ 1/100 și

frecvente

(≥ 1/10000

frecvență

sisteme şi

(≥ 1/10)

< 1/10)

(≥ 1/1000 și

și < 1/1000)

necunoscută

organe

 

 

< 1/100)

 

 

Infecții și

 

 

pneumonie

 

 

infestări

 

 

 

 

 

Tulburări

 

 

secreție inadecvată

 

 

endocrine

 

 

de hormon

 

 

 

 

 

antidiuretic1

 

 

Tulburări

 

insomnie

obsesie a

episoade

 

psihice

 

halucinații

cumpărăturilor /

maniacale

 

 

 

vise neobișnuite

oniomanie

 

 

 

 

confuzie

dependență

 

 

 

 

 

patologică de jocuri

 

 

 

 

tulburări

de noroc

 

 

 

 

comportamentale

neliniște

 

 

 

 

legate de

hipersexualitate

 

 

 

 

controlul

idei delirante

 

 

 

 

impulsurilor și

tulburări de libido

 

 

 

 

manifestări

paranoia

 

 

 

 

compulsive

delir

 

 

 

 

 

mâncat compulsiv1

 

 

 

 

 

hiperfagie1

 

 

Tulburări ale

somnolență

cefalee

somn cu instalare

 

 

sistemului

amețeli

 

bruscă

 

 

nervos

dischinezie

 

amnezie

 

 

 

 

 

hiperchinezie

 

 

 

 

 

sincopă

 

 

Tulburări

 

alterare a vederii,

 

 

 

oculare

 

inclusiv diplopie

 

 

 

 

 

vedere încețoșată

 

 

 

 

 

acuitate vizuală

 

 

 

 

 

redusă

 

 

 

Tulburări

 

 

insuficiență

 

 

cardiace

 

 

cardiacă1

 

 

Tulburări

 

hipotensiune

 

 

 

vasculare

 

arterială

 

 

 

Tulburări

 

 

dispnee

 

 

respiratorii,

 

 

sughițuri

 

 

toracice și

 

 

 

 

 

mediastinale

 

 

 

 

 

Tulburări

greață

constipație

 

 

 

gastro-

 

vărsături

 

 

 

intestinale

 

 

 

 

 

Afecțiuni

 

 

hipersensibilitate

 

 

cutanate și ale

 

 

prurit

 

 

țesutului

 

 

erupție cutanată

 

 

subcutanat

 

 

tranzitorie

 

 

Tulburări

 

oboseală

 

 

Sindrom de

generale și la

 

edem periferic

 

 

sevraj la

nivelul locului

 

 

 

 

oprirea

de

 

 

 

 

administrării

administrare

 

 

 

 

agonistului

 

 

 

 

 

dopaminei,

 

 

 

 

 

incluzând

 

 

 

 

 

apatie,

 

 

 

 

 

anxietate,

 

 

 

 

 

depresie,

 

 

 

 

 

oboseală,

 

 

 

 

 

transpirații și

 

 

 

 

 

durere.

Investigații

 

scădere

creștere ponderală

 

 

diagnostice

 

ponderală,

 

 

 

 

 

inclusiv scăderea

 

 

 

 

 

apetitului

 

 

 

 

 

alimentar

 

 

 

1 Această reacţie adversă a fost observată în cadrul experienţei ulterioare punerii pe piață. Cu o certitudine de 95 %, categoria de frecvenţă nu este mai mare decât mai puţin frecvente, dar ar putea fi mai mică.

O estimare precisă a frecvenţei nu este posibilă deoarece reacţia adversă nu a fost raportată în baza de date a studiului clinic în care au fost înrolaţi 2.762 pacienţi cu boală Parkinson trataţi cu pramipexol.

Descrierea reacțiilor adverse selectate

Somnolenţă

Tratamentul cu pramipexol este frecvent asociat cu somnolenţă şi a fost asociat mai puţin frecvent cu somnolenţă diurnă excesivă şi episoade de somn cu instalare bruscă (vezi şi pct. 4.4).

Tulburări ale libidoului

Pramipexol se poate asocia mai puţin frecvent cu afectarea libidoului (creştere sau diminuare).

Tulburări comportamentale

Dependenţă patologică de jocuri de noroc, creşterea libidoului şi hipersexualitate, obsesia cumpărăturilor şi creşterea necontrolată a apetitului alimentar au fost raportate la pacienţii trataţi cu agonişti dopaminergici, inclusiv Oprymea (vezi şi pct.4.4).

Într-un studiu de control şi screening retrospectiv, încrucişat, care a inclus 3090 pacienţi cu boală Parkinson, 13,6% dintre pacienţii care au primit tratament dopaminergic sau non-dopaminergic au manifestat simptome de tulburări comportamentale în ultimele şase luni. Manifestările observate au inclus dependenţă patologică faţă de jocurile de noroc, obsesie a cumpărăturilor, creştere necontrolată a apetitului alimentar şi comportament sexual compulsiv (hipersexualitate). Posibilii factorii de risc independenţi pentru tulburările de control ale impulsurilor includ tratamente cu dopaminergice şi tratamente cu doze crescute de dopaminergice, vârsta tânără (≤ 65 ani), celibatul, şi antecedente familiale ale dependenţei patologice faţă de jocurile de noroc.

Sindrom de sevraj la oprirea administrării agonistului dopaminei

Pot apărea reacții adverse non-motorii la reducerea treptată sau oprirea administrării agoniștilor dopaminei, incluzând pramipexolul. Simptomele includ apatie, anxietate, depresie, oboseală, transpirații și durere (vezi pct. 4.4).

Insuficienţă cardiacă

În cadrul studiilor clinice şi a experienţei ulterioare punerii pe piață, insuficienţa cardiacă a fost raportată la pacienţi trataţi cu pramipexol. Într-un studiu farmacoepidemiologic, utilizarea pramipexolului a fost asociată unui risc crescut de insuficienţă cardiacă comparativ cu o terapie fără pramipexol (raportul de risc observat 1,86; 95% IÎ, 1,21-2,85).

Raportarea reacţiilor adverse suspectate

Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată prin intermediul sistemului naţional de raportare, aşa cum este menţionat în Anexa V.

4.9 Supradozaj

Simptome

Nu există experienţă clinică în ceea ce priveşte supradozajul masiv. Evenimentele adverse anticipate ar fi cele legate de proprietăţile farmacodinamice ale agoniştilor dopaminergici, incluzând greaţă, vărsături, hiperkinezie, halucinaţii, agitaţie şi hipotensiune arterială.

Abordare terapeutică

Nu este stabilit un antidot pentru supradozajul cu agonişti dopaminergici. Dacă există semne de stimulare a sistemului nervos central, se poate recomanda administrarea unui neuroleptic. Abordarea terapeutică a supradozajului poate necesita măsuri generale de susţinere a funcţiilor vitale, lavaj gastric, administrare intravenoasă de lichide, administrare de cărbune activat şi monitorizare electrocardiografică.

5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE

5.1 Proprietăţi farmacodinamice

Grupa farmacoterapeutică: medicamente anti-Parkinsoniene, agonişti dopaminergici. Codul ATC: N04BC05.

Mecanism de acţiune

Pramipexolul este un agonist dopaminergic care se leagă cu selectivitate şi specificitate mare de subfamilia D2 a receptorilor pentru dopamină, având o afinitate preponderentă pentru receptorii D3 şi o activitate intrinsecă totală.

Pramipexolul ameliorează deficitele motorii din boala Parkinson prin stimularea receptorilor dopaminergici din nucleul striat. Studiile la animale de laborator demonstrează că pramipexolul inhibă sinteza, eliberarea şi turnover-ul dopaminei.

Efecte farmacodinamice

În studiile efectuate la voluntari, a fost observată diminuarea secreţiei de prolactină, dependentă de doză. Într-un studiu clinic efectuat la voluntari sănătoşi, s-a observat o creştere a tensiunii arteriale şi a frecvenţei bătăilor inimii, atunci când creşterea dozelor de pramipexol sub forma farmaceutică de comprimate cu eliberare prelungită a fost efectuată într-un ritm mai rapid (la interval de 3 zile) decât cel recomandat, până la maxim 3,15 mg pramipexol bază (4,5 mg sare) pe zi. Astfel de efecte nu au fost observate în studiile efectuate la pacienţi.

Eficacitate şi siguranţă clinică în boala Parkinson

La pacienţi, pramipexolul ameliorează semnele şi simptomele formei idiopatice de boală Parkinson. Studiile clinice controlate au inclus aproximativ 1800 pacienţi aflaţi în stadiile Hoehn şi Yahr I-IV de boală, trataţi cu pramipexol . Dintre aceştia, aproximativ 1000 se aflau în stadii avansate de boală, urmând tratament concomitent cu levodopa şi suferind de complicaţii motorii.

În stadiile incipiente şi avansate de boală Parkinson, eficacitatea pramipexolului în studiile clinice controlate a fost menţinută timp de aproximativ 6 luni. În studiile clinice deschise care au continuat timp de peste 3 ani, nu au fost înregistrate semne de diminuare ale eficacităţii terapeutice.

Într-un studiu controlat, dublu orb, cu o durată de 2 ani, tratamentul iniţial cu pramipexol a întârziat în

mod semnificativ apariţia complicaţiilor motorii şi a redus incidenţa acestora, comparativ cu tratamentul iniţial cu levodopa. Această întârziere a complicaţiilor motorii în cazul pramipexolului trebuie pusă în balanţă cu ameliorarea mai bună a funcţiilor motorii înregistrată în cazul levodopa (măsurată ca modificare medie pe scala UPDRS). Incidenţa generală a halucinaţiilor şi somnolenţei a fost, în general, mai mare în faza de creştere a dozelor la grupul cu pramipexol. Totuşi, nu a fost înregistrată nici o diferenţă semnificativă în timpul fazei de întreţinere. Aceste date trebuie avute în vedere atunci când trebuie luată decizia de a începe tratamentul cu pramipexol la pacienţii cu boală Parkinson.

Siguranţa şi eficacitatea administrării de pramipexol sub forma farmaceutică de comprimate cu eliberare prelungită în tratamentul bolii Parkinson au fost evaluate într-un program multinaţional de dezvoltare a medicamentului, care constă din trei studii clinice randomizate, controlate cu placebo. Au fost efectuate două studii la pacienţi cu boală Parkinson în stadiu incipient şi unul la pacienţi cu boală Parkinson în stadiu avansat.

Superioritatea pramipexolului faţă de placebo a fost demonstrată după 18 săptămâni de tratament, atât în ceea ce priveşte criteriul final principal de evaluare a eficacităţii (scorul pentru partea II+III a scalei UPDRS), cât şi pentru criteriile finale secundare de evaluare (rate de răspuns CGI-I şi PGI-I) într-un studiu clinic, dublu-orb, controlat cu placebo, care a inclus 539 pacienţi cu boală Parkinson în stadiu incipient. Menţinerea eficacităţii a fost demonstrată la pacienţii trataţi timp de 33 săptămîni. Nu a fost demonstrată inferioritatea administrării de pramipexol sub forma farmaceutică de comprimate cu eliberare prelungită comparativ cu utilizarea de pramipexol sub forma farmaceutică de comprimate cu eliberare imediată, aşa cum rezultă din scorul pentru partea II+IIIa a scalei UPDRS, după 33 săptămâni.

Într-un studiu clinic dublu-orb, controlat cu placebo, care a inclus 517 pacienţi cu boală Parkinson în stadiu avansat, trataţi concomitent cu levodopa, după 18 săptămâni de tratament, a fost demonstrată superioritatea administrării de pramipexol sub forma farmaceutică de comprimate cu eliberare prelungită comparativ cu placebo atât în ceea ce priveşte criteriul final principal de evaluare a eficacităţii (scorul pentru partea II+III pe scala UPDRS), cât şi în ceea ce priveşte criteriile finale secundare de evaluare a eficacităţii.

Eficacitatea şi tolerabilitatea trecerii de pe o zi pe alta de la tratamentul cu pramipexol sub forma farmaceutică de comprimate la terapia cu pramipexol sub forma farmaceutică de comprimate cu eliberare prelungită în aceeaşi doză zilnică au fost evaluate într-un studiu clinic dublu-orb la pacienţi cu boală Parkinson în stadiu iniţial.

A fost menţinută eficacitatea la 87 din cei 103 pacienţi care au fost trecuţi la terapia cu pramipexol sub forma farmaceutică de comprimate cu eliberare prelungită. Dintre cei 87 pacienţi, la 82,8% nu a fost modificată doza, la 13,8% doza a fost crescută iar la 3,4% doza a fost redusă.

La jumătate dintre cei 16 pacienţi care nu au întrunit criteriile de menţinere a eficacităţii conform scorului pentru partea II+IIIa a scalei UPDRS, modificările faţă de valorile iniţiale nu au fost considerate relevante clinic.

Numai un singur pacient care a fost trecut la terapia cu pramipexol sub forma farmaceutică de comprimate cu eliberare prelungită, a manifestat o reacţie adversă la medicament, care a dus la întreruperea tratamentului.

Copii şi adolescenţi

Agenţia Europeană a Medicamentului a acordat o derogare de la obligaţia de depunere a rezultatelor studiilor efectuate cu Oprymea la toate subgrupele de copii şi adolescenţi în boala Parkinson (vezi pct. 4.2 pentru informaţii privind utilizarea la copii şi adolescenţi).

5.2 Proprietăţi farmacocinetice

Absorbţie

După administrarea orală, pramipexolul este absorbit rapid şi complet. Biodisponibilitatea absolută este mai mare de 90%.

Într-un studiu clinic de fază I, în care au fost evaluate pramipexol sub forma farmaceutică de comprimate cu eliberare imediată şi pramipexol sub forma farmaceutică de comprimate cu eliberare prelungită, administrate în condiţii de repaus alimentar, concentraţiile plasmatice minime şi maxime (Cmin, Cmax) şi expunerea (ASC) au fost echivalente pentru aceeaşi doză zilnică de pramipexol sub forma farmaceutică de comprimate cu eliberare prelungită, administrată o dată pe zi şi de pramipexol sub forma farmaceutică de comprimate, administrată divizat în 3 prize.

În decurs de 24 ore, doza zilnică unică de pramipexol sub forma farmaceutică de comprimate cu eliberare prelungită produce mai puţin frecvent fluctuaţii ale concentraţiilor plasmatice de pramipexol, comparativ cu aceeaşi doză zilnică de pramipexol sub forma farmaceutică de comprimate cu eliberare imediată, administrată divizat în trei prize pe zi.

Concentraţia plasmatică maximă se atinge după circa 6 ore de la administrarea dozei unice de pramipexol comprimate cu eliberare prelungită. Starea de echilibru a expunerii se atinge după cel puţin 5 zile de tratament continuu.

Administrarea concomitentă cu alimente nu influenţează, de regulă, biodisponibilitatea pramipexolului. La voluntari sănătoşi, ingerarea unei mese bogate în grăsimi induce o creştere a concentraţiei plasmatice maxime (Cmax) de circa 24% după administrarea unei singure doze şi de circa 20% după administrarea de doze repetate şi o întârziere de circa 2 ore în ceea ce priveşte momentul la care se atinge concentraţia plasmatică maximă. Expunerea totală (ASC) nu a fost influenţată de administrarea concomitentă cu alimente. Creşterea concentraţiei plasmatice maxime (Cmax) nu este considerată relevantă clinic. În studiile clinice de fază III , în care s-a stabilit siguranţa şi eficacitatea pramipexolului sub forma farmaceutică de comprimate cu eliberare prelungită, pacienţii au fost instruiţi să ia medicamentele indeferent de orarul meselor.

Deşi greutatea corporală nu modifică ASC, s-a stabilit că influenţează volumul de distribuţie şi, prin urmare, concentraţiile plasmatice maxime Cmax. O scădere a greutăţii corporale cu 30 kg, va produce o creştere cu 45% a Cmax. Cu toate acestea, în studiile clinice de fază III efectuate la pacienţi cu boală Parkinson, s-a observat o influenţă nesemnificativă clinic a greutăţii corporale asupra efectului terapeutic şi a tolerabilităţii pramipexolului sub forma farmaceutică de comprimate cu eliberare prelungită.

Pramipexolul are o cinetică liniară, iar concentraţia plasmatică variază puţin interindividual.

Distribuţie

La om, legarea pramipexolului de proteinele plasmatice este foarte mică (< 20%), iar volumul de distribuţie mare (400 l). La şobolan au fost observate concentraţii mari în ţesutul cerebral (de aproximativ 8 ori mai mari decât cele plasmatice).

Metabolizare

La om, pramipexolul este metabolizat numai în mică măsură.

Eliminare

Excreţia renală de pramipexol sub formă nemodificată reprezintă calea majoră de eliminare. Aproximativ 90% din doza marcată cu 14C este eliminată pe cale renală, în timp ce mai puţin de 2% se regăseşte în materiile fecale. Clearance-ul total al pramipexolului este de aproximativ 500 ml/min, iar clearance-ul renal de aproximativ 400 ml/min. Timpul de înjumătăţire plasmatică prin eliminare (t1/2) variază de la 8 ore la persoanele tinere, la 12 ore la persoanele vârstnice.

5.3 Date preclinice de siguranţă

Studii de toxicitate după doze repetate au arătat că pramipexolul prezintă efecte funcţionale, afectând mai ales SNC şi funcţia de reproducere la femele, datorate probabil exagerării efectelor farmacodinamice.

La cobai a fost observată scăderea tensiunii arteriale diastolice şi sistolice şi a frecvenţei cardiace, iar

la maimuţă tendinţa la efecte hipotensive.

La şobolan şi iepure au fost studiate efectele potenţiale ale pramipexolului asupra funcţiei de reproducere. Pramipexolul nu a demonstrat efecte teratogene la şobolan şi iepure, dar a manifestat efecte embriotoxice la şobolan, la doze materno-toxice. Datorită speciilor de animale selectate şi a parametrilor investigaţi limitaţi, efectele nocive ale pramipexolului asupra sarcinii şi asupra fertilităţii la sexul masculin nu au fost pe deplin elucidate.

La şobolani a fost observată o întârziere în dezvoltarea sexuală (de exemplu separarea prepuţului şi deschiderea vaginului). Nu se cunoaşte relevanţa acestei observaţii la om.

Pramipexolul nu este genotoxic. În cadrul unui studiu privind carcinogenitatea, la şobolanii de sex masculin au fost înregistrate hiperplazie a celulelor Leydig şi adenoame, explicate prin efectul de inhibare a prolactinei de către pramipexol. Această observaţie nu prezintă relevanţă clinică la om. Acelaşi studiu a arătat şi că, la doze de 2 mg/kg (sare) sau mai mari, tratamentul cu pramipexol a fost asociat cu degenerescenţă retiniană la şobolanii albinoşi. Aceste efecte nu au fost observate şi la şobolanii pigmentaţi şi nici în cadrul unui studiu de carcinogenitate cu durata de 2 ani la şoarecii albinoşi sau la orice altă specie investigată.

6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE

6.1 Lista excipienţilor

Hipromeloză

Amidon de porumb

Dioxid de siliciu coloidal anhidru

Stearat de magneziu

6.2 Incompatibilităţi

Nu este cazul.

6.3 Perioada de valabilitate

2 ani.

6.4 Precauţii speciale pentru păstrare

A se păstra în ambalajul original, pentru a fi protejat de umiditate.

Acest medicament nu necesită condiţii speciale de temperatură de păstrare.

6.5 Natura şi conţinutul ambalajului

Blistere (OPA-Al/desicant/PE/Al): cutie cu 10, 30, 90 sau 100 comprimate cu eliberare prelungită.

Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.

6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor

Fără cerinţe speciale la eliminare.

Orice medicament neutilizat sau material rezidual trebuie eliminat în conformitate cu reglementările locale.

7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

KRKA, d.d., Novo mesto, Šmarješka cesta 6, 8501 Novo mesto, Slovenia

8.NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

Oprymea 0,26 mg comprimate cu eliberare prelungită 10 comprimate cu eliberare prelungită: EU/1/08/469/026 30 comprimate cu eliberare prelungită: EU/1/08/469/027 90 comprimate cu eliberare prelungită: EU/1/08/469/028

100 comprimate cu eliberare prelungită. EU/1/08/469/029

Oprymea 0,52 mg comprimate cu eliberare prelungită 10 comprimate cu eliberare prelungită: EU/1/08/469/030 30 comprimate cu eliberare prelungită: EU/1/08/469/031 90 comprimate cu eliberare prelungită: EU/1/08/469/032

100 comprimate cu eliberare prelungită: EU/1/08/469/033

Oprymea 1,05 mg comprimate cu eliberare prelungită 10 comprimate cu eliberare prelungită: EU/1/08/469/034 30 comprimate cu eliberare prelungită: EU/1/08/469/035 90 comprimate cu eliberare prelungită: EU/1/08/469/036

100 comprimate cu eliberare prelungită: EU/1/08/469/037

Oprymea 1,57 mg comprimate cu eliberare prelungită 10 comprimate cu eliberare prelungită: EU/1/08/469/038 30 comprimate cu eliberare prelungită: EU/1/08/469/039 90 comprimate cu eliberare prelungită: EU/1/08/469/040

100 comprimate cu eliberare prelungită: EU/1/08/469/041

Oprymea 2,1 mg comprimate cu eliberare prelungită

10 comprimate cu eliberare prelungită: EU/1/08/469/042

30 comprimate cu eliberare prelungită: EU/1/08/469/043

90 comprimate cu eliberare prelungită: EU/1/08/469/044

100 comprimate cu eliberare prelungită: EU/1/08/469/045

Oprymea 2,62 mg comprimate cu eliberare prelungită 10 comprimate cu eliberare prelungită: EU/1/08/469/046 30 comprimate cu eliberare prelungită: EU/1/08/469/047 90 comprimate cu eliberare prelungită: EU/1/08/469/048

100 comprimate cu eliberare prelungită: EU/1/08/469/049

Oprymea 3,15 mg comprimate cu eliberare prelungită 10 comprimate cu eliberare prelungită: EU/1/08/469/050 30 comprimate cu eliberare prelungită: EU/1/08/469/051 90 comprimate cu eliberare prelungită: EU/1/08/469/052

100 comprimate cu eliberare prelungită: EU/1/08/469/053

9.DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI

Data primei autorizări: 12 septembrie 2008

Data ultimei reînnoiri a autorizaţiei: 9 aprilie 2013

10.DATA REVIZUIRII TEXTULUI

Informaţii detaliate privind acest medicament sunt disponibile pe site-ul Agenţiei Europene pentru

Medicamente http://www.ema.europa.eu.

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

Pachet de inițiere a tratamentului

Oprymea 0,26 mg comprimate cu eliberare prelungită

Oprymea 0,52 mg comprimate cu eliberare prelungită

Oprymea 1,05 mg comprimate cu eliberare prelungită

2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ

Oprymea 0,26 mg comprimate cu eliberare prelungită

Fiecare comprimat cu eliberare prelungită conţine pramipexol 0,26 mg (sub formă de diclorhidrat de pramipexol monohidrat 0,375 mg).

Oprymea 0,52 mg comprimate cu eliberare prelungită

Fiecare comprimat cu eliberare prelungită conţine 0,52 mg pramipexol (sub formă de diclorhidrat de pramipexol monohidrat 0,75 mg).

Oprymea 1,05 mg comprimate cu eliberare prelungită

Fiecare comprimat cu eliberare prelungită conţine 1,05 mg pramipexol (sub formă de diclorhidrat de pramipexol monohidrat 1,5 mg).

Notă:

Dozele de pramipexol, aşa cum apar în literatura de specialitate, se referă la forma de pramipexol sare. De aceea, dozele sunt exprimate atât sub formă de pramipexol bază, cât şi pramipexol sare (în paranteză).

Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.

3. FORMA FARMACEUTICĂ

Comprimat cu eliberare prelungită.

0,26 mg: Comprimate cu eliberare prelungită de culoare albă sau aproape albă, rotunde (cu diametrul de 10 mm), uşor biconvexe, marcate cu P1 pe una dintre feţe, cu margini teşite şi posibile puncte mai închise la culoare.

0,52 mg: Comprimate cu eliberare prelungită de culoare albă sau aproape albă, rotunde (cu diametrul de 10 mm), uşor biconvexe, marcate cu P2 pe una dintre feţe, cu margini teşite şi posibile puncte mai închise la culoare.

1,05 mg: Comprimate cu eliberare prelungită de culoare albă sau aproape albă, rotunde (cu diametrul de 10 mm), uşor biconvexe, marcate cu P3 pe una dintre feţe, cu margini teşite şi posibile puncte mai închise la culoare.

4. DATE CLINICE

4.1 Indicaţii terapeutice

Oprymea este indicat la adulţi pentru tratamentul semnelor şi simptomelor formei idiopatice a bolii Parkinson, singur (fără levodopa) sau în asociere cu levodopa, de exemplu pe tot parcursul bolii, până în stadiile avansate, când levodopa îşi pierde eficacitatea sau când eficacitatea sa nu persistă şi devine fluctuantă (fluctuaţii de tip “on-off”).

4.2 Doze şi mod de administrare

Doze

Oprymea comprimate cu eliberare prelungită reprezintă o formă farmaceutică care conţine pramipexol şi se administrează oral, o dată pe zi.

Iniţierea tratamentului

Dozele trebuie crescute treptat, începând de la o doză iniţială zilnică de 0,26 mg bază (0,375 mg sare) care se măreşte apoi la intervale de 5-7 zile. Dacă nu apar reacţii adverse intolerabile doza se creşte treptat până se ajunge la efectul terapeutic maxim.

Schemă de creştere a dozelor de Oprymea comprimate cu eliberare prelungită

Săptămâna

Doză zilnică (mg bază)

Doză zilnică (mg sare)

 

 

0,26

0,375

0,52

0,75

1,05

1,50

Dacă doza trebuie mărită în continuare, doza zilnică trebuie crescută cu câte 0,52 mg bază (0,75 mg sare) pe săptămână, până la doza maximă de 3,15 mg bază (4,5 mg sare) pe zi. Totuşi, trebuie menţionat că incidenţa somnolenţei creşte la doze mai mari de 1,05 mg bază (1,5 mg sare) pe zi (vezi pct. 4.8).

Pacienţii care sunt trataţi cu Oprymea comprimate pot fi trecuţi la tratamentul cu Oprymea comprimate cu eliberare prelungită, de pe o zi pe alta, luând aceeaşi doză zilnică. După trecerea la Oprymea comprimate cu eliberare prelungită, doza poate fi ajustată în funcţie de răspunsul terapeutic al pacientului (vezi pct. 5.1).

Tratamentul de întreţinere

Doza zilnică trebuie să fie cuprinsă între 0,26 mg bază (0,375 mg sare) şi un maximum de 3,15 mg bază (4,5mg sare). În cadrul unor studii-pivot care au urmărit creşterea dozelor, eficacitatea tratamentului a fost înregistrată începând de la doza de 1,05 mg bază (1,5 mg sare) pe zi. Ajustări ulterioare ale dozajului trebuie făcute în funcţie de răspunsul clinic şi de apariţia reacţiilor adverse. În cadrul studiilor clinice, aproximativ 5% din pacienţi au fost trataţi cu doze sub 1,05 mg bază (1,5 mg sare). În stadiile avansate ale bolii Parkinson, doze zilnice mai mari de 1,05 mg bază (1,5 mg sare) pot fi utile pacienţilor la care se intenţionează reducerea dozei de levodopa. Se recomandă ca dozele de levodopa să fie reduse, atât pe durata creşterii dozei, cât şi a tratamentului de întreţinere cu Oprymea, în funcţie de răspunsul clinic al fiecărui pacient (vezi pct.4.5).

Omiterea unei doze

Atunci când se omite administrarea unei doze, Oprymea comprimate cu eliberare prelungită trebuie administrat în decurs de 12 ore faţă de schema obişnuită de administrare. Dacă se depăşesc 12 ore, se renunţă la doza omisă şi următoarea doză se ia în următoarea zi, conform schemei de tratament.

Întreruperea tratamentului

Întreruperea bruscă a tratamentului cu medicamente dopaminergice poate duce la apariţia sindromului neuroleptic malign. Tratamentul cu pramipexol trebuie redus în mod treptat, cu câte 0,52 mg bază (0,75 mg sare) pe zi, până când doza zilnică ajunge la 0,52 mg bază (0,75 mg sare). Apoi, doza trebuie redusă cu câte 0,26 mg bază (0,375 mg sare) pe zi (vezi pct. 4.4).

Insuficienţă renală

Eliminarea pramipexolului este dependentă de funcţia renală. Pentru iniţierea tratamentului, se recomandă următoarea schemă terapeutică:

Pacienţii cu un clearance al creatininei peste 50 ml/min nu necesită reducerea dozei zilnice sau a frecvenţei administrării.

La pacienţii cu clearance al creatininei cuprins între 30 şi 50 ml/min, tratamentul trebuie început cu

doza de 0,26 mg Oprymea comprimate cu eliberare prelungită, administrată o zi da şi una nu. Înainte de creşterea dozei zilnice, după o săptămână de tratament, trebuie luate măsuri de precauţie şi trebuie evaluate cu atenţie răspunsul terapeutic şi tolerabilitatea. Dacă mai este necesară o creştere a dozei, dozele se vor creşte cu câte 0,26 mg pramipexol bază la interval de o săptămână, până o doză maximă de 1,57 mg pramipexol bază (2,25 mg sare) pe zi.

La pacienţii cu un clearance al creatininei sub 30 ml/min, tratamentul cu Oprymea comprimate cu eliberare prelungită nu este recomandat, deoarece nu sunt date disponibile pentru acest grup de pacienţi. Trebuie avută în vedere administrarea de Oprymea comprimate.

Dacă funcţia renală se alterează pe parcursul tratamentului de întreţinere, se vor urma recomandările anterioare.

Insuficienţă hepatică

La pacienţii cu insuficienţă hepatică ajustarea dozei probabil nu este necesară, deoarece aproximativ 90% din substanţa activă absorbită este excretată pe cale renală. Totuşi, influenţa insuficienţei hepatice asupra farmacocineticii Oprymea nu a fost practic investigată.

Copii şi adolescenţi

Siguranţa şi eficacitatea Oprymea la copii şi adolescenţi cu vârsta sub 18 ani nu au fost stabilite. Oprymea nu prezintă utilizare relevantă la copii şi adolecenţi pentru indicaţia Boala Parkinson.

Mod de administrare

Comprimatele trebuie înghiţite întregi cu o cantitate suficientă de apă şi nu trebuie mestecate, divizate sau sfărâmate.

Comprimatele pot fi luate cu sau fără alimente şi trebuie administrate zilnic, la aproximativ aceeaşi oră.

4.3 Contraindicaţii

Hipersensibilitate la substanţa activă sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1.

4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare

La pacienţii cu boală Parkinson şi insuficienţă renală se recomandă reducerea dozei de Oprymea, aşa cum este prezentat la pct. 4.2.

Halucinaţii

Halucinaţiile sunt cunoscute ca reacţie adversă la tratamentul cu agonişti dopaminergici şi levodopa. Pacienţii trebuie avertizaţi asupra posibilităţii apariţiei halucinaţiilor (mai ales vizuale).

Dischinezie

În stadiile avansate ale bolii Parkinson, în timpul creşterii iniţiale a dozei de Oprymea administrat în asociere cu levodopa, poate apărea dischinezie. În această situaţie, doza de levodopa trebuie redusă.

Episoade de somn cu instalare bruscă şi somnolenţă

Oprymea a fost asociat cu somnolenţă şi episoade de somn cu instalare bruscă, mai ales la pacienţii cu boală Parkinson. Instalarea bruscă a somnului în timpul activităţilor zilnice, în unele cazuri fără a fi conştient sau fără semne de avertizare, a fost raportată mai puţin frecvent. Pacienţii trebuie informaţi asupra acestui fapt şi avertizaţi să manifeste prudenţă atunci când conduc vehicule sau lucrează cu utilaje în timpul tratamentului cu Oprymea. Pacienţii care au manifestat somnolenţă şi/sau episoade de somn cu instalare bruscă trebuie să evite conducerea vehiculelor sau folosirea de utilaje. În plus, trebuie avută în vedere micşorarea dozei sau întreruperea tratamentului. Din cauza posibilelor efecte aditive, se recomandă prudenţă în cazul în care pacienţii sunt trataţi concomitent cu alte medicamente sedative sau consumă băuturi alcoolice în timpul tratamentului cu pramipexol (vezi pct.4.5, 4.7 şi 4.8).

Tulburări ale controlului impulsurilor

Pacienţii trebuie monitorizaţi regulat pentru a observa instalarea tulburărilor de control al impulsurilor. Pacienţii şi persoanele care îi au în îngrijire trebuie să fie conştienţi de faptul că pot să apară alte simptome ale tulburărilor de control al impulsurilor comportamentale inclusiv dependenţa patologică de jocurile de noroc, creşterea libidoului,hipersexualitatea obsesia cumpărăturilor şi creşterea necontrolată a apetitului alimentar, ce au fost raportate la pacienţii trataţi cu agonişti dopaminergici inclusiv Oprymea Trebuie luată în considerare micşorarea dozei / întreruperea tratamentului prin reducerea progresivă a dozei dacă se instalează astfel de simptome.

Episoade maniacale şi delir

Pacienţii trebuie monitorizaţi regulat pentru a observa instalarea episoadelor maniacale şi a delirului. Pacienţii şi persoanele care îi au în îngrijire trebuie să fie conştienţi că pacienţii trataţi cu pramipexol pot manifesta episoade maniacale şi delir. Trebuie luată în considerare micşorarea dozei / întreruperea tratamentului prin reducerea progresivă a dozei dacă se instalează astfel de simptome.

Pacienţi cu tulburări psihotice

Pacienţii cu tulburări psihotice trebuie trataţi cu agonişti dopaminergici numai dacă beneficiile anticipate sunt mai mari decât riscurile potenţiale. Trebuie evitată administrarea concomitentă de medicamente antipsihotice şi pramipexol (vezi pct. 4.5).

Consult oftalmologic periodic

Se recomandă consult oftalmologic la intervale regulate sau dacă apar tulburări de vedere.

Boli cardiovasculare severe

În cazul existenţei bolilor cardiovasculare severe, se recomandă prudenţă. Se recomandă monitorizarea tensiunii arteriale, mai ales la debutul tratamentului, datorită riscului general de hipotensiune arterială ortostatică asociat terapiei dopaminergice.

Sindrom neuroleptic malign

Simptome caracteristice sindromului neuroleptic malign au fost raportate în asociere cu întreruperea bruscă a tratamentului cu medicamente dopaminergice (vezi pct. 4.2).

Sindrom de sevraj la oprirea administrării agonistului dopaminei

Pentru a opri tratamentul la pacienții cu boala Parkinson, doza de pramipexol trebuie redusă treptat (vezi pct. 4.2.). Pot apărea reacții adverse non-motorii la reducerea treptată sau oprirea administrării agoniștilor dopaminei, incluzând pramipexolul. Simptomele includ apatie, anxietate, depresie, oboseală, transpirații și durere, care poate fi severă. Pacienții trebuie informați cu privire la acest lucru înainte de reducerea treptată a dozei de agonist al dopaminei și trebuie monitorizați regulat după aceea. În cazul unor simptome persistente, poate fi necesară creșterea temporară a dozei de pramipexol (vezi pct. 4.8).

Reziduuri în materii fecale

Unii pacienţi au raportat apariţia de reziduuri în materiile fecale, care par a fi Oprymea comprimate cu eliberare prelungită intacte. Dacă pacienţii raportează un astfel de eveniment, medicul trebuie să reevalueze răspunsul pacientului la tratament.

4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune

Legare de proteinele plasmatice

La om, pramipexolul se leagă de proteinele plasmatice într-o proporţie foarte mică (< 20%), biotransformarea fiind redusă. De aceea, sunt improbabile interacţiuni cu alte medicamente care afectează legarea de proteinele plasmatice sau eliminarea prin biotransformare. Deoarece anticolinergicele sunt eliminate mai ales prin biotransformare, posibilitatea interacţiunilor este redusă, deşi interacţiunile cu anticolinergice nu au fost practic investigate. Nu există interacţiuni farmacocinetice cu selegilina sau cu levodopa.

Inhibitori/competitori ai căilor de eliminare renală activă

Cimetidina reduce clearance-ul renal al pramipexolului cu aproximativ 34%, probabil datorită inhibării

sistemului de transport al cationilor secretaţi la nivelul tubilor renali. De aceea, medicamentele care inhibă calea activă de eliminare renală sau sunt eliminate pe această cale, cum sunt cimetidina, amantadina, mexiletină, zidovudina, cisplatină, chinină şi procainamidă pot interacţiona cu pramipexolul, cu reducerea clearance-ului pramipexolului. În cazul administrării acestor medicamente concomitent cu Oprymea, trebuie avută în vedere reducerea dozei de pramipexol.

Asociere cu levodopa

Când Oprymea este administrat în asociere cu levodopa, se recomandă ca doza de levodopa să fie redusă, iar doza altor medicamente antiparkinsoniene să fie menţinută constantă în perioada în care doza de Oprymea este crescută.

Datorită posibilelor efecte aditive, se recomandă prudenţă în cazul în care pacienţii sunt trataţi cu alte medicamente sedative sau consumă băuturi alcoolice în timpul tratamentului cu pramipexol (vezi pct. 4.4, 4.7 şi 4.8).

Medicamente antipsihotice

Trebuie evitată administrarea concomitentă de medicamente antipsihotice şi pramipexol (vezi pct. 4.4), de exemplu dacă sunt de aşteptat efecte antagoniste.

4.6 Fertilitatea, sarcina şi alăptarea

Sarcina

Efectul asupra sarcinii şi alăptării nu a fost investigat la om. Pramipexolul nu a demonstrat potenţial teratogen la şobolan şi iepure, dar s-a dovedit embriotoxic la şobolan în doze materno-toxice (vezi pct.5.3). În timpul sarcinii Oprymea trebuie administrat numai dacă este absolut necesar, dacă beneficiile anticipate justifică riscurile potenţiale pentru făt.

Alăptarea

Deoarece Oprymea inhibă secreţia de prolactină la om, inhibarea lactaţiei este probabilă. Excreţia de Oprymea în laptele matern nu a fost studiată la femeie. La şobolan, concentraţia de substanţă activă marcată radioactiv a fost mai mare în lapte decât în plasmă. În absenţa datelor disponibile la om, Oprymea nu trebuie administrată în perioada alăptării. Totuşi, dacă tratamentul este absolut necesar, se recomandă întreruperea alăptării.

Fertilitatea

Nu au fost efectuate studii privind efectele asupra fertilităţii la om. Studiile la animale, arată că pramipexolul afectează ciclurile estrale şi reduce fertilitatea la femele, cum este de aşteptat de la un agonist al dopaminei. Totuşi, aceste studii nu au arătat efecte dăunătoare directe sau indirecte privind fertilitatea la masculi.

4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje

Oprymea poate avea o influenţă majoră asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje. Pot să apară halucinaţii şi somnolenţă.

Pacienţii aflaţi în tratament cu Oprymea şi care prezintă somnolenţă şi/sau episoade de somn cu instalare bruscă trebuie sfătuiţi să nu conducă vehicule şi să nu se angajeze în activităţi (de exemplu, folosirea de utilaje) în care afectarea atenţiei ar putea să-i pună pe ei sau pe persoanele din jur în pericol de accidente grave sau letale, până când aceste episoade recurente sau somnolenţa nu dispar (vezi şi pct. 4.4, 4.5 şi 4.8).

4.8 Reacţii adverse

Din analiza datelor obţinute din studiile clinice controlate cu placebo, cuprinzând un număr de 1778 pacienţi cu boală Parkinson trataţi cu pramipexol şi 1297 pacienţi cărora li s-a administrat placebo, a rezultat că au fost raportate frecvent reacţii adverse pentru ambele grupuri. 67% dintre pacienţii cărora li s-a administrat pramipexol şi 54% dintre pacienţii cărora li s-a administrat placebo au raportat cel

puţin o reacţie adversă.

Majoritatea reacțiilor adverse la medicament apar de obicei la începutul tratamentului și cele mai multe au tendința de a dispărea chiar în cazul continuării tratamentului.

În cadrul clasificării pe aparate, sisteme şi organe, reacţiile adverse au fost listate în funcţie de frecvenţă (numărul de pacienţi care pot manifesta reacţia), utilizând următoarele categorii: foarte frecvente (≥ 1/10); frecvente (≥ 1/100 şi < 1/10); mai puţin frecvente (≥ 1/1.000 şi < 1/100); rare

(≥ 1/10.000 şi <1/1.000); foarte rare (<1/10.000); cu frecvență necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile).

Cele mai frecvente (≥ 5%) reacţii adverse raportate la pacienţii cu boală Parkinson, mai frecvente în cazul celor trataţi cu pramipexol decât al celor cărora li s-a administrat placebo, au fost greaţă, dischinezie, hipotensiune arterială, ameţeli, somnolenţă, insomnie, constipaţie, halucinaţii, cefalee şi oboseală. Incidenţa somnolenţei este crescută la doze mai mari de 1,5 mg/zi (vezi pct.4.2). Reacţii adverse mai frecvente în cazul asocierii cu levodopa au fost dischineziile. La începutul tratamentului poate să apară hipotensiune arterială, în special dacă doza este crescută prea repede.

Clasificarea pe

Foarte

Frecvente

Mai puțin

Rare

Cu frecvență

aparate, sisteme

frecvente

(≥ 1/100 și

frecvente

(≥ 1/10000

necunoscută

şi organe

(≥ 1/10)

< 1/10)

(≥ 1/1000 și

și < 1/1000

 

 

 

 

< 1/100)

)

 

Infecții și

 

 

pneumonie

 

 

infestări

 

 

 

 

 

Tulburări

 

 

secreție inadecvată

 

 

endocrine

 

 

de hormon

 

 

 

 

 

antidiuretic1

 

 

Tulburări psihice

 

insomnie

obsesie a

episoade

 

 

 

halucinații

cumpărăturilor /

maniacale

 

 

 

vise neobișnuite

oniomanie

 

 

 

 

confuzie

dependență

 

 

 

 

 

patologică de

 

 

 

 

tulburări

jocuri de noroc

 

 

 

 

comportamental

neliniște

 

 

 

 

e legate de

hipersexualitate

 

 

 

 

controlul

idei delirante

 

 

 

 

impulsurilor și

tulburări de libido

 

 

 

 

manifestări

paranoia

 

 

 

 

compulsive

delir

 

 

 

 

 

mâncat compulsiv1

 

 

 

 

 

hiperfagie1

 

 

Tulburări ale

somnolență

cefalee

somn cu instalare

 

 

sistemului nervos

amețeli

 

bruscă

 

 

 

dischinezie

 

amnezie

 

 

 

 

 

hiperchinezie

 

 

 

 

 

sincopă

 

 

Tulburări oculare

 

alterare a

 

 

 

 

 

vederii, inclusiv

 

 

 

 

 

diplopie vedere

 

 

 

 

 

încețoșată

 

 

 

 

 

acuitate vizuală

 

 

 

 

 

redusă

 

 

 

Tulburări

 

 

insuficiență

 

 

cardiace

 

 

cardiacă1

 

 

Tulburări

 

hipotensiune

 

 

 

vasculare

 

arterială

 

 

 

Tulburări

 

 

dispnee

 

 

respiratorii,

 

 

sughițuri

 

 

toracice și

 

 

 

 

 

mediastinale

 

 

 

 

 

Tulburări gastro-

greață

constipație

 

 

 

intestinale

 

vărsături

 

 

 

Afecțiuni

 

 

hipersensibilitate

 

 

cutanate și ale

 

 

prurit

 

 

țesutului

 

 

erupție cutanată

 

 

subcutanat

 

 

tranzitorie

 

 

Tulburări

 

oboseală

 

 

Sindrom de

generale și la

 

edem periferic

 

 

sevraj la

nivelul locului de

 

 

 

 

oprirea

administrare

 

 

 

 

administrării

 

 

 

 

 

agonistului

 

 

 

 

 

dopaminei,

 

 

 

 

 

incluzând

 

 

 

 

 

apatie,

 

 

 

 

 

anxietate,

 

 

 

 

 

depresie,

 

 

 

 

 

oboseală,

 

 

 

 

 

transpirații și

 

 

 

 

 

durere.

Investigații

 

scădere

creștere ponderală

 

 

diagnostice

 

ponderală,

 

 

 

 

 

inclusiv scăderea

 

 

 

 

 

apetitului

 

 

 

 

 

alimentar

 

 

 

1 Această reacţie adversă a fost observată în cadrul experienţei ulterioare punerii pe piață. Cu o certitudine de 95 %, categoria de frecvenţă nu este mai mare decât mai puţin frecvente, dar ar putea fi mai mică.

O estimare precisă a frecvenţei nu este posibilă deoarece reacţia adversă nu a fost raportată în baza de date a studiului clinic în care au fost înrolaţi 2.762 pacienţi cu boală Parkinson trataţi cu pramipexol.

Descrierea reacțiilor adverse selectate

Somnolenţă

Tratamentul cu pramipexol este frecvent asociat cu somnolenţă şi a fost asociat mai puţin frecvent cu somnolenţă diurnă excesivă şi episoade de somn cu instalare bruscă (vezi şi pct. 4.4).

Tulburări ale libidoului

Pramipexol se poate asocia mai puţin frecvent cu afectarea libidoului (creştere sau diminuare).

Tulburări comportamentale

Dependenţă patologică de jocuri de noroc, creşterea libidoului şi hipersexualitate, obsesia cumpărăturilor şi creşterea necontrolată a apetitului alimentar au fost raportate la pacienţii trataţi cu agonişti dopaminergici, inclusiv Oprymea (vezi şi pct.4.4).

Într-un studiu de control şi screening retrospectiv, încrucişat, care a inclus 3090 pacienţi cu boală Parkinson, 13,6% dintre pacienţii care au primit tratament dopaminergic sau non-dopaminergic au manifestat simptome de tulburări comportamentale în ultimele şase luni. Manifestările observate au inclus dependenţă patologică faţă de jocurile de noroc, obsesie a cumpărăturilor, creştere necontrolată a apetitului alimentar şi comportament sexual compulsiv (hipersexualitate). Posibilii factorii de risc independenţi pentru tulburările de control ale impulsurilor includ tratamente cu dopaminergice şi tratamente cu doze crescute de dopaminergice, vârsta tânără (≤ 65 ani), celibatul, şi antecedente familiale ale dependenţei patologice faţă de jocurile de noroc.

Sindrom de sevraj la oprirea administrării agonistului dopaminei

Pot apărea reacții adverse non-motorii la reducerea treptată sau oprirea administrării agoniștilor dopaminei, incluzând pramipexolul. Simptomele includ apatie, anxietate, depresie, oboseală, transpirații și durere (vezi pct. 4.4).

Insuficienţă cardiacă

În cadrul studiilor clinice şi a experienţei ulterioare punerii pe piață, insuficienţa cardiacă a fost raportată la pacienţi trataţi cu pramipexol. Într-un studiu farmacoepidemiologic, utilizarea pramipexolului a fost asociată unui risc crescut de insuficienţă cardiacă comparativ cu o terapie fără pramipexol (raportul de risc observat 1,86; 95% IÎ, 1,21-2,85).

Raportarea reacţiilor adverse suspectate

Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată prin intermediul sistemului naţional de raportare, aşa cum este menţionat în Anexa V.

4.9 Supradozaj

Simptome

Nu există experienţă clinică în ceea ce priveşte supradozajul masiv. Evenimentele adverse anticipate ar fi cele legate de proprietăţile farmacodinamice ale agoniştilor dopaminergici, incluzând greaţă, vărsături, hiperkinezie, halucinaţii, agitaţie şi hipotensiune arterială.

Abordare terapeutică

Nu este stabilit un antidot pentru supradozajul cu agonişti dopaminergici. Dacă există semne de stimulare a sistemului nervos central, se poate recomanda administrarea unui neuroleptic. Abordarea terapeutică a supradozajului poate necesita măsuri generale de susţinere a funcţiilor vitale, lavaj gastric, administrare intravenoasă de lichide, administrare de cărbune activat şi monitorizare electrocardiografică.

5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE

5.1 Proprietăţi farmacodinamice

Grupa farmacoterapeutică: medicamente anti-Parkinsoniene, agonişti dopaminergici. Codul ATC: N04BC05.

Mecanism de acţiune

Pramipexolul este un agonist dopaminergic care se leagă cu selectivitate şi specificitate mare de subfamilia D2 a receptorilor pentru dopamină, având o afinitate preponderentă pentru receptorii D3 şi o activitate intrinsecă totală.

Pramipexolul ameliorează deficitele motorii din boala Parkinson prin stimularea receptorilor dopaminergici din nucleul striat. Studiile la animale de laborator demonstrează că pramipexolul inhibă sinteza, eliberarea şi turnover-ul dopaminei.

Efecte farmacodinamice

În studiile efectuate la voluntari, a fost observată diminuarea secreţiei de prolactină, dependentă de doză. Într-un studiu clinic efectuat la voluntari sănătoşi, s-a observat o creştere a tensiunii arteriale şi a frecvenţei bătăilor inimii, atunci când creşterea dozelor de pramipexol sub forma farmaceutică de comprimate cu eliberare prelungită a fost efectuată într-un ritm mai rapid (la interval de 3 zile) decât cel recomandat, până la maxim 3,15 mg pramipexol bază (4,5 mg sare) pe zi. Astfel de efecte nu au fost observate în studiile efectuate la pacienţi.

Eficacitate şi siguranţă clinică în boala Parkinson

La pacienţi, pramipexolul ameliorează semnele şi simptomele formei idiopatice de boală Parkinson. Studiile clinice controlate au inclus aproximativ 1800 pacienţi aflaţi în stadiile Hoehn şi Yahr I-IV de boală, trataţi cu pramipexol . Dintre aceştia, aproximativ 1000 se aflau în stadii avansate de boală, urmând tratament concomitent cu levodopa şi suferind de complicaţii motorii.

În stadiile incipiente şi avansate de boală Parkinson, eficacitatea pramipexolului în studiile clinice controlate a fost menţinută timp de aproximativ 6 luni. În studiile clinice deschise care au continuat timp de peste 3 ani, nu au fost înregistrate semne de diminuare ale eficacităţii terapeutice.

Într-un studiu controlat, dublu orb, cu o durată de 2 ani, tratamentul iniţial cu pramipexol a întârziat în mod semnificativ apariţia complicaţiilor motorii şi a redus incidenţa acestora, comparativ cu tratamentul iniţial cu levodopa. Această întârziere a complicaţiilor motorii în cazul pramipexolului trebuie pusă în balanţă cu ameliorarea mai bună a funcţiilor motorii înregistrată în cazul levodopa (măsurată ca modificare medie pe scala UPDRS). Incidenţa generală a halucinaţiilor şi somnolenţei a fost, în general, mai mare în faza de creştere a dozelor la grupul cu pramipexol. Totuşi, nu a fost înregistrată nici o diferenţă semnificativă în timpul fazei de întreţinere. Aceste date trebuie avute în vedere atunci când trebuie luată decizia de a începe tratamentul cu pramipexol la pacienţii cu boală Parkinson.

Siguranţa şi eficacitatea administrării de pramipexol sub forma farmaceutică de comprimate cu eliberare prelungită în tratamentul bolii Parkinson au fost evaluate într-un program multinaţional de dezvoltare a medicamentului, care constă din trei studii clinice randomizate, controlate cu placebo. Au fost efectuate două studii la pacienţi cu boală Parkinson în stadiu incipient şi unul la pacienţi cu boală Parkinson în stadiu avansat.

Superioritatea pramipexolului faţă de placebo a fost demonstrată după 18 săptămâni de tratament, atât în ceea ce priveşte criteriul final principal de evaluare a eficacităţii (scorul pentru partea II+III a scalei UPDRS), cât şi pentru criteriile finale secundare de evaluare (rate de răspuns CGI-I şi PGI-I) într-un studiu clinic, dublu-orb, controlat cu placebo, care a inclus 539 pacienţi cu boală Parkinson în stadiu incipient. Menţinerea eficacităţii a fost demonstrată la pacienţii trataţi timp de 33 săptămîni. Nu a fost demonstrată inferioritatea administrării de pramipexol sub forma farmaceutică de comprimate cu eliberare prelungită comparativ cu utilizarea de pramipexol sub forma farmaceutică de comprimate cu eliberare imediată, aşa cum rezultă din scorul pentru partea II+IIIa a scalei UPDRS, după 33 săptămâni.

Într-un studiu clinic dublu-orb, controlat cu placebo, care a inclus 517 pacienţi cu boală Parkinson în stadiu avansat, trataţi concomitent cu levodopa, după 18 săptămâni de tratament, a fost demonstrată superioritatea administrării de pramipexol sub forma farmaceutică de comprimate cu eliberare prelungită comparativ cu placebo atât în ceea ce priveşte criteriul final principal de evaluare a eficacităţii (scorul pentru partea II+III pe scala UPDRS), cât şi în ceea ce priveşte criteriile finale secundare de evaluare a eficacităţii.

Eficacitatea şi tolerabilitatea trecerii de pe o zi pe alta de la tratamentul cu pramipexol sub forma farmaceutică de comprimate la terapia cu pramipexol sub forma farmaceutică de comprimate cu eliberare prelungită în aceeaşi doză zilnică au fost evaluate într-un studiu clinic dublu-orb la pacienţi cu boală Parkinson în stadiu iniţial.

A fost menţinută eficacitatea la 87 din cei 103 pacienţi care au fost trecuţi la terapia cu pramipexol sub forma farmaceutică de comprimate cu eliberare prelungită. Dintre cei 87 pacienţi, la 82,8% nu a fost modificată doza, la 13,8% doza a fost crescută iar la 3,4% doza a fost redusă.

La jumătate dintre cei 16 pacienţi care nu au întrunit criteriile de menţinere a eficacităţii conform scorului pentru partea II+IIIa a scalei UPDRS, modificările faţă de valorile iniţiale nu au fost considerate relevante clinic.

Numai un singur pacient care a fost trecut la terapia cu pramipexol sub forma farmaceutică de comprimate cu eliberare prelungită, a manifestat o reacţie adversă la medicament, care a dus la întreruperea tratamentului.

Copii şi adolescenţi

Agenţia Europeană a Medicamentului a acordat o derogare de la obligaţia de depunere a rezultatelor studiilor efectuate cu Oprymea la toate subgrupele de copii şi adolescenţi în boala Parkinson (vezi pct. 4.2 pentru informaţii privind utilizarea la copii şi adolescenţi).

5.2 Proprietăţi farmacocinetice

Absorbţie

După administrarea orală, pramipexolul este absorbit rapid şi complet. Biodisponibilitatea absolută este mai mare de 90%.

Într-un studiu clinic de fază I, în care au fost evaluate pramipexol sub forma farmaceutică de comprimate cu eliberare imediată şi pramipexol sub forma farmaceutică de comprimate cu eliberare prelungită, administrate în condiţii de repaus alimentar, concentraţiile plasmatice minime şi maxime (Cmin, Cmax) şi expunerea (ASC) au fost echivalente pentru aceeaşi doză zilnică de pramipexol sub forma farmaceutică de comprimate cu eliberare prelungită, administrată o dată pe zi şi de pramipexol sub forma farmaceutică de comprimate, administrată divizat în 3 prize.

În decurs de 24 ore, doza zilnică unică de pramipexol sub forma farmaceutică de comprimate cu eliberare prelungită produce mai puţin frecvent fluctuaţii ale concentraţiilor plasmatice de pramipexol, comparativ cu aceeaşi doză zilnică de pramipexol sub forma farmaceutică de comprimate cu eliberare imediată, administrată divizat în trei prize pe zi.

Concentraţia plasmatică maximă se atinge după circa 6 ore de la administrarea dozei unice de pramipexol comprimate cu eliberare prelungită. Starea de echilibru a expunerii se atinge după cel puţin 5 zile de tratament continuu.

Administrarea concomitentă cu alimente nu influenţează, de regulă, biodisponibilitatea pramipexolului. La voluntari sănătoşi, ingerarea unei mese bogate în grăsimi induce o creştere a concentraţiei plasmatice maxime (Cmax) de circa 24% după administrarea unei singure doze şi de circa 20% după administrarea de doze repetate şi o întârziere de circa 2 ore în ceea ce priveşte momentul la care se atinge concentraţia plasmatică maximă. Expunerea totală (ASC) nu a fost influenţată de administrarea concomitentă cu alimente. Creşterea concentraţiei plasmatice maxime (Cmax) nu este considerată relevantă clinic. În studiile clinice de fază III , în care s-a stabilit siguranţa şi eficacitatea pramipexolului sub forma farmaceutică de comprimate cu eliberare prelungită, pacienţii au fost instruiţi să ia medicamentele indeferent de orarul meselor.

Deşi greutatea corporală nu modifică ASC, s-a stabilit că influenţează volumul de distribuţie şi, prin urmare, concentraţiile plasmatice maxime Cmax. O scădere a greutăţii corporale cu 30 kg, va produce o creştere cu 45% a Cmax. Cu toate acestea, în studiile clinice de fază III efectuate la pacienţi cu boală Parkinson, s-a observat o influenţă nesemnificativă clinic a greutăţii corporale asupra efectului terapeutic şi a tolerabilităţii pramipexolului sub forma farmaceutică de comprimate cu eliberare prelungită.

Pramipexolul are o cinetică liniară, iar concentraţia plasmatică variază puţin interindividual.

Distribuţie

La om, legarea pramipexolului de proteinele plasmatice este foarte mică (< 20%), iar volumul de distribuţie mare (400 l). La şobolan au fost observate concentraţii mari în ţesutul cerebral (de aproximativ 8 ori mai mari decât cele plasmatice).

Metabolizare

La om, pramipexolul este metabolizat numai în mică măsură.

Eliminare

Excreţia renală de pramipexol sub formă nemodificată reprezintă calea majoră de eliminare. Aproximativ 90% din doza marcată cu 14C este eliminată pe cale renală, în timp ce mai puţin de 2% se regăseşte în materiile fecale. Clearance-ul total al pramipexolului este de aproximativ 500 ml/min, iar

clearance-ul renal de aproximativ 400 ml/min. Timpul de înjumătăţire plasmatică prin eliminare (t1/2) variază de la 8 ore la persoanele tinere, la 12 ore la persoanele vârstnice.

5.3 Date preclinice de siguranţă

Studii de toxicitate după doze repetate au arătat că pramipexolul prezintă efecte funcţionale, afectând mai ales SNC şi funcţia de reproducere la femele, datorate probabil exagerării efectelor farmacodinamice.

La cobai a fost observată scăderea tensiunii arteriale diastolice şi sistolice şi a frecvenţei cardiace, iar la maimuţă tendinţa la efecte hipotensive.

La şobolan şi iepure au fost studiate efectele potenţiale ale pramipexolului asupra funcţiei de reproducere. Pramipexolul nu a demonstrat efecte teratogene la şobolan şi iepure, dar a manifestat efecte embriotoxice la şobolan, la doze materno-toxice. Datorită speciilor de animale selectate şi a parametrilor investigaţi limitaţi, efectele nocive ale pramipexolului asupra sarcinii şi asupra fertilităţii la sexul masculin nu au fost pe deplin elucidate.

La şobolani a fost observată o întârziere în dezvoltarea sexuală (de exemplu separarea prepuţului şi deschiderea vaginului). Nu se cunoaşte relevanţa acestei observaţii la om.

Pramipexolul nu este genotoxic. În cadrul unui studiu privind carcinogenitatea, la şobolanii de sex masculin au fost înregistrate hiperplazie a celulelor Leydig şi adenoame, explicate prin efectul de inhibare a prolactinei de către pramipexol. Această observaţie nu prezintă relevanţă clinică la om. Acelaşi studiu a arătat şi că, la doze de 2 mg/kg (sare) sau mai mari, tratamentul cu pramipexol a fost asociat cu degenerescenţă retiniană la şobolanii albinoşi. Aceste efecte nu au fost observate şi la şobolanii pigmentaţi şi nici în cadrul unui studiu de carcinogenitate cu durata de 2 ani la şoarecii albinoşi sau la orice altă specie investigată.

6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE

6.1 Lista excipienţilor

Hipromeloză

Amidon de porumb

Dioxid de siliciu coloidal anhidru

Stearat de magneziu

6.2 Incompatibilităţi

Nu este cazul.

6.3 Perioada de valabilitate

2 ani.

6.4 Precauţii speciale pentru păstrare

A se păstra în ambalajul original, pentru a fi protejat de umiditate.

Acest medicament nu necesită condiţii speciale de temperatură de păstrare.

6.5 Natura şi conţinutul ambalajului

Pachet de inițiere a tratamentului pentru o perioadă de 3 săptămâni.

Blister (OPA-Al-desicant-PE/Al): 21 comprimate cu eliberare prelungită (3 blistere a câte 7 comprimate):

-7 comprimate cu eliberare prelungită de 0,26 mg

-7 comprimate cu eliberare prelungită de 0,52 mg

-7 comprimate cu eliberare prelungită de 1,05 mg

6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor

Fără cerinţe speciale la eliminare.

Orice medicament neutilizat sau material rezidual trebuie eliminat în conformitate cu reglementările locale.

7.DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

KRKA, d.d., Novo mesto, Šmarješka cesta 6, 8501 Novo mesto, Slovenia

8.NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

21 comprimate cu eliberare prelungită: EU/1/08/469/054

9.DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI

Data primei autorizări: 12 septembrie 2008

Data ultimei reînnoiri a autorizaţiei: 9 aprilie 2013

10.DATA REVIZUIRII TEXTULUI

Informaţii detaliate privind acest medicament sunt disponibile pe site-ul Agenţiei Europene pentru Medicamente http://www.ema.europa.eu.

Comentarii

A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z
  • Ajutor
  • Get it on Google Play
  • Despre
  • Info on site by:

  • Presented by RXed.eu

  • 27558

    medicamente prescrise enumerate