Romanian
A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z
Selectaţi limba site-ului

Zoledronic acid Teva Generics (zoledronic acid monohydrate) – Rezumatul caracteristicilor produsului - M05BA08

Updated on site: 11-Oct-2017

Denumirea medicamentuluiZoledronic acid Teva Generics
Cod ATCM05BA08
Substanţăzoledronic acid monohydrate
ProducătorTeva Generics B.V

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

Acid zoledronic Teva Generics 5 mg soluţie perfuzabilă în flacoane

2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ

Fiecare flacon conţine acid zoledronic 5 mg (sub formă de monohidrat).

Fiecare ml de soluţie conţine acid zoledronic 0,05 mg (sub formă de monohidrat).

Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.

3.

FORMA FARMACEUTICĂ

 

autorizat

 

 

Soluţie perfuzabilă.

 

 

Soluţie limpede şi incoloră.

 

 

4.

DATE CLINICE

este

 

4.1

Indicaţii terapeutice

 

Tratamentul osteoporozei

 

la femei aflate în post-menopauză

 

 

la bărbaţi adulți

 

 

 

 

 

mai

cu risc crescut de fracturi, inclusiv cazurile cu fractură recentă de şold determinată de un traumatism

minor.

nu

 

 

 

Tratamentul osteoporozei asociat cu terapia sistemică pe termen lung cu corticosteroizi

Medicamentul

 

 

la femei aflate în post-menopa

 

 

la bărbaţi adulți

 

 

care prezintă un risc crescut de fracturi.

 

 

Tratamentul bolii Paget osoase la adulţi.

 

 

4.2

Doze şi mod de dministrare

 

 

Doze

Pacienţii tr buie hidrataţi adecvat înainte de administrarea acidului zoledronic. Acest lucru este important în special la pacienţii vârstnici şi la cei care urmează o terapie cu diuretice.

Se recomandă asocierea administrării acidului zoledronic cu aport adecvat de calciu şi vitamina D.

Osteoporoză

Pentru tratamentul osteoporozei post-menopauză, al osteoporozei la bărbaţi şi tratamentul osteoporozei asociate cu terapia sistemică pe termen lung cu corticosteroizi, doza recomandată este o singură perfuzie intravenoasă de 5 mg acid zoledronic, administrată o dată pe an.

Nu a fost stabilită durata optimă a tratamentului cu bifosfonaţi pentru osteoporoză. Necesitatea continuării tratamentului trebuie reevaluată periodic, în funcţie de beneficiile şi riscurile potenţiale ale administrării acid zoledronic, pentru fiecare caz în parte, în special după 5 sau mai mulţi ani de utilizare.

La pacienţii care au prezentat recent o fractură de şold determinată de un traumatism minor, se recomandă să se administreze perfuzia cu acid zoledronic la interval de cel puţin două săptămâni după remedierea fracturii de şold (vezi pct. 5.1). La pacienţii care au prezentat recent o fractură de şold determinată de un traumatism minor, se recomandă ca înainte de prima perfuzie cu acid zoledronic să se administreze o doză de încărcare de vitamina D de 50000 până la 125000 UI, pe cale orală sau intramusculară.

Boala Paget

Pentru tratamentul bolii Paget, acidul zoledronic trebuie prescris numai de medici cu experienţă în tratamentul bolii Paget osoase. Doza recomandată este o singură perfuzie intravenoasă a 5 mg acid zoledronic. La pacienţii cu boală Paget, se recomandă administrarea de două ori pe zi a unui

supliment adecvat de calciu, corespunzător la cel puţin 500 mg calciu elemental, timp de cel puţin 10

zile după administrarea acidului zoledronic (vezi pct. 4.4).

 

Repetarea tratamentului pentru boala Paget: ca urmare a efectuării tratamentului iniţial cu cid

Grupe speciale de pacienţi

autorizat

zoledronic în boala Paget, s-a observat o perioadă de remisiune prelungită în cazul pac enţ lor care au răspuns la tratament. Repetarea tratamentului constă în administrarea suplimentară a unei perfuzii intravenoase a 5 mg acid zoledronic după un interval de timp de un an sau mai mult de la tratamentul iniţial la pacienţii care au prezentat recidiva bolii. Sunt disponibile date limita e privind repetarea tratamentului în boala Paget (vezi pct. 5.1).

Pacienţi cu insuficienţă renală

este

 

Acidul zoledronic este contraindicat la pacienţii cu clearance-ul cr atininei < 35 ml/min (vezi pct. 4.3 şi 4.4).

Nu este necesară ajustarea dozei în cazul pacienţilor cu cle rance-ul creatininei ≥ 35 ml/min.

Pacienţi cu insuficienţă hepatică

 

mai

Nu este necesară ajustarea dozei (vezi pct. 5.2).

Persoane vârstnice (≥ 65 ani)

nu

 

 

 

Nu este necesară ajustarea dozei, deoarece biodisponibilitatea, distribuţia şi eliminarea au fost

similare la vârstnici şi subiecţii ineri.

 

 

Medicamentul

 

 

Copii şi adolescenţi

Siguranţa şi eficacitatea acidului zoledronic la copii şi adolescenţi cu vârsta sub 18 ani nu au fost stabilite. Nu sunt disponibile date.

Mod de admin strare

Administrare intravenoasă.

Acid zol dronic (acid zoledronic 5 mg în 100 ml soluţie perfuzabilă pentru utilizare imediată) se administr ază prin intermediul unei linii de perfuzare separate, prevăzută cu supapă, cu o viteză de perfuzare constantă. Timpul de perfuzare trebuie să fie de minim 15 minute. Pentru informaţii cu privire la modul de administrare al acid zoledronic, vezi pct. 6.6.

4.3 Contraindicaţii

-Hipersensibilitate la substanţa activă, orice bifosfonaţi sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1.

-Pacienţi cu hipocalcemie (vezi pct. 4.4).

-Insuficienţă renală severă cu clearance-ul creatininei < 35 ml/min (vezi pct. 4.4).

-Sarcină şi alăptare (vezi pct. 4.6).

4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare

Funcţia renală

Este contraindicată administrarea de acid zoledronic la pacienţii cu insuficienţă renală severă

(clearance-ul creatininei < 35 ml/min) din cauza riscului crescut de apariţie a insuficienţei renale la această grupă de pacienţi.

S-a observat insuficienţă renală ca urmare a administrării de acid zoledronic (vezi pct. 4.8), mai ales la pacienţii cu disfuncţie renală preexistentă sau alţi factori de risc, inclusiv vârstă înaintată, medicamente nefrotoxice administrate concomitent, terapie diuretică concomitentă (vezi pct. 4.5) sau deshidratare care apare după administrarea acidului zoledronic. S-a observat insuficienţa renală la pacienţi după o singură administrare. Insuficienţa renală care necesită dializă sau cu rezultat le al a apărut rar la pacienţii cu afecţiune renală preexistentă sau cu oricare dintre factorii de risc descrişi mai sus.

Trebuie luate următoarele precauţii pentru a reduce la minimum riscul apariţiei reacţiilor adverse renale:

Clearance-ul creatininei trebuie să fie calculat pe baza masei corporale reale, utilizând formula

 

Cockcroft-Gault, înainte de administrarea fiecărei doze de acid zoledronic.

Creşterea temporară a concentraţiei plasmatice de creatinină poateautorizatfi m i pronunţată la pacienţii

 

cu insuficienţă renală preexistentă.

Monitorizarea creatininemiei trebuie avută în vedere la pacienţii cu risc.

Acid zoledronic trebuie utilizat cu precauţie când este admini trat concomitent cu alte

 

medicamente care ar putea afecta funcţia renală (vezi pct. 4.5)

Pacienţii, mai ales cei vârstnici şi cei cărora li se dm nestestrează terapie cu diuretice, trebuie

 

hidrataţi în mod adecvat înainte de administrareamaide cid zoledronic.

O doză unică de acid zoledronic nu trebuie să depăşească 5 mg, iar durata perfuziei trebuie să fie de cel puţin 15 minute (vezi pct. 4.2).

Hipocalcemie

nu

 

Hipocalcemia preexistentă trebuie tratată printr-un aport adecvat de calciu şi vitamina D înaintea iniţierii tratamentului cu acid zoledronic (vezi pct. 4.3). De asemenea, trebuie tratate eficient alte tulburări ale metabolismului mineral (de exemplu: rezervă paratiroidiană diminuată, malabsorbţie intestinală a calciului). Medicii trebuie să aibă în vedere monitorizarea clinică a acestor pacienţi.

Se recomanMedicamentulă asocierea administrării de acid zoledronic cu aport adecvat de calciu şi vitamina D. În plus, la paci nţii cu boală Paget, se recomandă administrarea de două ori pe zi a unui supliment

Turnover-ul osos crescut este o caracteristică a bolii Paget osoase. Din cauza apariţiei rapide a efectului acidului zoledronic asupra turnover-ului osos, poate apărea hipocalcemie temporară, uneori

simptomatică, ale

ărei efecte sunt de obicei maxime în primele 10 zile de la administrarea perfuziei

cu acid zoledron

(vezi pct. 4.8).

adecvat de calciu, corespunzător la cel puţin 500 mg calciu elementar, timp de cel puţin 10 zile după administrarea acid zoledronic (vezi pct. 4.2).

Pacienţii trebuie informaţi asupra simptomelor hipocalcemiei şi monitorizaţi clinic adecvat în timpul perioadei de risc. La pacienţii cu boală Paget, se recomandă determinarea calciului seric înainte de administrarea de acid zoledronic sub formă de perfuzie.

Rareori, la pacienţii la care se administrează bifosfonaţi, inclusiv acid zoledronic, s-au raportat dureri osoase, articulare şi/sau musculare severe care, ocazional, au dus la incapacitate de muncă (vezi pct.

4.8).

Osteonecroză de maxilar (ONM)

Osteonecroza mandibulară a fost raportată la pacienţii trataţi cu acid zoledronic. Multe dintre cazurile raportate au fost asociate cu proceduri stomatologice, cum sunt extracţiile dentare. Trebuie avută în vedere o examinare dentară adecvată, la o instituţie de stomatologie preventivă, înainte de iniţierea tratamentului cu bifosfonaţi la pacienţii cu factori de risc concomitenţi (de exemplu: neoplasm, chimioterapie, medicamente anti-angiogenice, utilizare de corticosteroizi, igienă orală necorespunzătoare). În timpul tratamentului, dacă este posibil, aceşti pacienţi trebuie să evite procedurile stomatologice invazive. În cazul pacienţilor la care apare osteonecroză de maxilar în timpul tratamentului cu un bifosfonat, chirurgia dentară poate agrava afecţiunea. În cazul pacienţilor care necesită proceduri stomatologice, nu există date disponibile care să sugereze dacă întreruperea tratamentului cu bifosfonat reduce riscul de osteonecroză de maxilar. Decizia clinică a medicului curant trebuie să direcţioneze planul de tratament al fiecărui pacient, pe baza evaluării individuale a

raportului beneficiu/risc.

Fracturi femurale atipiceautorizat

În timpul tratamentului cu bifosfonaţi au fost raportate fracturi atipice subtrohante iene şi de diafiză femurală, în special la pacienţii care urmează un tratament pe termen lung pentru ste poroză. Aceste fracturi transversale sau oblice scurte pot apărea oriunde de-a lungul femurului, imediat de sub

trohanterul mic până imediat deasupra platoului supracondilian. Aceste fract ri apar ca urmare a unui traumatism minor sau în absenţa unui traumatism, iar unii pacienţi prezintă d rere la nivelul coapsei

sau la nivel inghinal, asociată adesea cu aspecte imagistice de fracturi de stres, prezente cu săptămâni

până la luni de zile înainte de apariţia unei fracturi femurale compl . Fracturile sunt adesea

bilaterale; de aceea, la pacienţii trataţi cu bifosfonaţi, la care s-a confirmat apariţia unei fracturi de diafiză femurală, trebuie examinat femurul contralateral. A fo t raportată, de asemenea, vindecarea

insuficientă a acestor fracturi. La pacienţii la care se susp c on ază o fractură femurală atipică, până la

finalizarea evaluării trebuie luată în considerare întrerupereaestetratamentului cu bifosfonaţi, pe baza

aprecierii raportului risc-beneficiu individual.

În timpul tratamentului cu bifosfonaţi, pacienţii maitrebuie sfătuiţi să raporteze orice durere la nivelul

 

nu

coapsei, şoldului sau la nivel inghinal, iar orice pacient care prezintă astfel de simptome trebuie

evaluat pentru o fractură femurală incompletă.

Medicamentul

 

Generalităţi

 

Pentru indicaţiile oncologice sunt disponibile şi alte medicamente care conţin acid zoledronic ca substanţă activă. Pacienţii trataţi cu acid zoledronic nu trebuie trataţi concomitent cu astfel de medicamente sau cu orice alţi bifosfonaţi, deoarece efectele combinate ale acestor medicamente nu sunt cunoscute.

Incidenţa simptomelor ulterioare administrării dozei, care au apărut în primele trei zile după administrarea de a d zoledronic, poate fi redusă prin administrarea de paracetamol sau ibuprofen la scurt timp upă utilizarea de acid zoledronic.

Acest m dicament conţine sodiu mai puţin de 1 mmol (23 mg) la 100 ml, adică practic “nu conţine sodiu”.

4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune

Nu au fost efectuat studii privind interacţiunile cu alte medicamente. Acidul zoledronic nu este metabolizat sistemic şi nu influenţează, in vitro, enzimele citocromului P 450 uman (vezi pct. 5.2).

Acidul zoledronic nu este legat în proporţie mare de proteinele plasmatice (legare de aproximativ 43- 55%), astfel încât este puţin probabil să apară interacţiuni determinate de deplasarea medicamentelor care se leagă în proporţie mare de proteinele plasmatice.

Acidul zoledronic este eliminat prin excreţie renală. Se recomandă prudenţă la administrarea concomitentă de acid zoledronic cu medicamente care pot influenţa semnificativ funcţia renală (de exemplu aminoglicozide sau diuretice care pot determina deshidratare) (vezi pct. 4.4).

Alăptarea
Acidul zoledronic este contraindicat în timpul alăptării (vezi pct. 4.3). Nu zoledronic se excretă în laptele matern la om.
Femei aflate la vârsta fertilă
Acidul zoledronic nu este recomandat femeilor aflate la vârsta fertilă.

La pacienţii cu insuficienţă renală poate creşte expunerea sistemică la medicamentele administrate concomitent şi care sunt excretate în principal pe cale renală.

4.6 Fertilitatea, sarcina şi alăptarea

Sarcina

Acidul zoledronic este contraindicat în timpul sarcinii (vezi pct. 4.3). Nu există date adecvate privind utilizarea acidului zoledronic la femeile gravide. Studiile efectuate cu acid zoledronic la animale au evidenţiat efecte toxice asupra funcţiei de reproducere, inclusiv malformaţii congenitale (vezi pct. 5.3). Riscul potenţial pentru om nu este cunoscut.

Fertilitatea

Acidul zoledronic a fost evaluat la şobolani pentru posibile reacţii adverse supra potenţialului fertil

autorizatse ştie dacă acidul

la genitori şi prima generaţie filială F1. Evaluarea a avut ca rezul at f cte farmacologice intense,

considerate a fi relaţionate cu inhibarea de către medicament a mobilizării calciului de la nivel osos,

determinând hipocalcemie peripartum, un efect de clasă al bifo fonaţilor, distocie şi încheierea

 

mai

prematură a studiului. Astfel, aceste rezultate au împied cat stabilirea unui efect definitiv al acidului

zoledronic asupra fertilităţii la om.

 

este

4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje

 

nu

enţă neglijabilă asupra capacităţii de a conduce

Acid zoledronic nu are nicio influenţă sau are infl

vehicule sau de a folosi utilaje. Reacţiile adverse, cum sunt ameţelile, pot afecta capacitatea de a

4.8 Reacţii adverse

Rezumatul profilului de siguranţă

conduce vehicule sau de a folosi utilaje, deşi nu s-au efectuat studii privind acest efect în cazul administrăriiMedicamentulde acid zoledronic.

Procentele totale de p cienţi care au prezentat reacţii adverse au fost 44,7%, 16,7% şi 10,2% după prima, a doua, respe tiv, treia perfuzie. Incidenţa individuală a reacţiilor adverse după prima perfuzie a fost: febră (17,1%), mialgie (7,8%), simptome asemănătoare gripei (6,7%), artralgie (4,8%) şi cefalee (5,1%). Incidenţa acestor reacţii adverse a scăzut marcat în cazul administrărilor ulterioare, anuale, de acid zoledronic. Majoritatea acestor reacţii adverse apar în primele trei zile după administrar a de acid zoledronic. Majoritatea acestor reacţii adverse au fost uşoare până la moderate şi au dispărut în trei zile de la instalarea lor. Procentele de pacienţi care au prezentat reacţii adverse au fost mai mici într-un studiu de dimensiuni mai reduse (19,5%, 10,4%, 10,7% după prima, a doua, respectiv, a treia perfuzie), atunci când s-au aplicat măsuri profilactice împotriva reacţiilor adverse.

În studiul clinic HORIZON – Pivotal Fracture Trial [PFT] (vezi pct. 5.1) incidenţa totală a fibrilaţiei atriale a fost de 2,5% (96 din 3862) la pacienţii cărora li s-a administrat acid zoledronic şi de 1,9%

(75 din 3852) la pacienţii cărora li s-a placebo. Procentul evenimentelor adverse grave de fibrilaţie atrială a fost mai mare la pacienţii cărora li s-a administrat acid zoledronic (1,3%) (51 din 3862), comparativ cu pacienţii la care s-a administrat placebo (0,6%) (22 din 3852). Nu se cunoaşte mecanismul responsabil de creşterea incidenţei fibrilaţiei atriale. În studiile efectuate pentru indicaţia de osteoporoză (PFT, HORIZON – Reccurent Fracture Trial [RFT]) incidenţele cumulate ale fibrilaţiei atriale au fost comparabile între grupul de tratament cu acid zoledronic (2,6%) şi grupul la care s-a administrat placebo (2,1%). Pentru evenimentele adverse grave de fibrilaţie atrială,

incidenţele cumulate au fost de 1,3% pentru grupul de tratament cu acid zoledronic şi de 0,8% pentru grupul la care s-a administrat placebo.

Lista reacţiilor adverse sub formă de tabel

Reacţiile adverse la medicament prezentate în Tabelul 1 sunt enumerate conform clasificării MedDRA pe aparate, organe şi sisteme. Frecvenţele sunt definite folosind următoarea convenţie: foarte frecvente (≥1/10), frecvente (≥1/100 şi <1/10), mai puţin frecvente (≥1/1000 şi <1/100), rare (≥1/10000 şi <1/1000); foarte rare (<1/10000), cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile). În cadrul fiecărei grupe de frecvenţă, reacţiile adverse sunt prezentate în ordinea descrescătoare a gravităţii.

Tabelul 1

 

 

 

 

 

 

 

 

 

autorizat

Infecţii şi infestări

Mai puţin

 

Gripă, rinofaringită

 

frecvente

 

 

 

Tulburări hematologice şi limfatice

Mai puţin

 

Anemie

 

 

frecvente

 

 

 

Tulburări ale sistemului imunitar

Cu frecvenţă

 

Reacţii de hipersensibilitate

 

necunoscută**

incluzând caz ri rare de

 

 

 

bronhoconstricţie, urticarie şi

 

 

 

angioedem, precum şi cazuri foarte

 

 

este

 

 

 

 

rare de şoc/reacţie anafilactică

Tulburări metabolice şi de nutriţie

Frecvente

 

Hipocalcemie*

 

Mai puţin

 

Anorexie, apetit alimentar redus

 

frecvente

 

 

 

Tulburări psihice

Mai puţ n

 

Insomnie

 

frecvente

 

 

 

Tulburări ale sistemului nervos

Frecvente

 

Cefalee, ameţeli

 

nu

 

 

 

 

Maimaipuţin

 

Letargie, parestezie, somnolenţă,

 

frecvente

 

tremor, sincopă, disgeuzie

Tulburări oculare

Frecvente

 

Hiperemie oculară

Medicamentul

Mai puţin

 

Conjunctivită, dureri oculare

 

 

 

frecvente

 

 

 

 

Rare

 

Uveită, episclerită, irită

 

Cu frecvenţă

 

Sclerită şi inflamare la nivelul

 

necunoscută**

orbitelor

Tulburări acustice şi vestibulare

Mai puţin

 

Vertij

 

 

frecvente

 

 

 

Tulburări card a e

Frecvente

 

Fibrilaţie atrială

 

Mai puţin

 

Palpitaţii

 

frecvente

 

 

 

Tulburări vasculare

Mai puţin

 

Hipertensiune arterială, hipermie

 

frecvente

 

facială

 

 

Cu frecvenţă

 

Hipotensiune arterială (unii pacienţi

 

necunoscută**

au prezentat factori de risc

 

 

 

preexistenţi)

Tulburări respiratorii, toracice şi

Mai puţin

 

Tuse, dispnee

mediastinale

frecvente

 

 

 

Tulburări gastro-intestinale

 

Frecvente

 

Greaţă, vărsături, diaree

 

 

Mai puţin

 

Dispepsie, dureri în etajul abdominal

 

 

frecvente

 

superior, dureri abdominale, boală de

 

 

 

 

reflux gastroesofagian, constipaţie,

 

 

 

 

xerostomie, esofagită, dureri dentare,

 

 

 

 

gastrită#

Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului

 

Mai puţin

 

Erupţii cutanate tranzitorii,

subcutanat

 

frecvente

 

hiperhidroză, prurit, eritem

Tulburări musculo-scheletice şi ale

 

Frecvente

 

Mialgie, artralgie, dureri osoase,

ţesutului conjunctiv

 

 

 

dureri la nivelul spatelui, dureri ale

 

 

Mai puţin

 

extremităţilor

 

 

 

Durere nucală, rigiditate musculo-

 

 

frecvente

 

scheletică, tumefiere a rticul ţiilor,

 

 

 

 

spasme musculare, dureri la nivelul

 

 

 

 

umerilor, durere musculo-scheletică,

 

 

 

 

rigiditate articula ă, a t ită,

 

 

Rare

 

slăbiciune musculară

 

 

 

Fracturi s btrohanteriene şi fracturi

 

 

 

 

de diafiză femurală atipice† (reacţii

 

 

 

 

adv rse specifice clasei

 

 

 

 

autorizat

 

 

Cu frecvenţă

bifosfonaţilor)

 

 

O eonecroză de maxilar (vezi pct.

 

 

necunoscută**

4.4 şi 4.8. Efecte de clasă)

Tulburări renale şi ale căilor urinare

 

Mai puţ n

 

Creştere a creatininemiei, polakiurie,

 

 

frecvente

este

 

 

 

proteinurie

 

 

Cu frecvenţă

Insuficienţă renală. S-au raportat

 

 

necunoscută**

cazuri rare de insuficienţă renală care

 

 

mai

necesită dializă şi cazuri rare de

 

nu

 

insuficienţă renală cu evoluţie letală

 

 

la pacienţii cu disfuncţie renală

 

 

preexistentă sau cu alţi factori de

 

 

risc, precum vârstă înaintată,

 

 

 

 

 

 

 

 

medicaţie nefrotoxică administrată

 

 

 

 

concomitent, terapie concomitentă cu

 

 

 

 

diuretice sau deshidratare în perioada

 

 

 

 

post-perfuzare (vezi pct. 4.4 şi 4.8.

 

 

 

 

Efecte de clasă)

Tulburări gener le şi la nivelul locului de

Foarte

 

Febră

administrare

 

frecvente

 

 

Medicamentul

 

Frecvente

 

Simptome asemănătoare gripei,

 

 

 

frisoane, oboseală, astenie, durere,

 

 

 

stare generală de rău, reacţie la locul

 

Mai puţin

 

perfuzării

 

 

Edem periferic, sete, reacţie de fază

 

 

frecvente

 

acută, durere toracică de etiologie

 

 

Cu frecvenţă

non-cardiacă

 

 

Deshidratare secundară simptomelor

 

 

necunoscută**

apărute după administrarea dozei,

 

 

 

 

cum sunt febră, vărsături sau diaree

Investigaţii diagnostice

 

Frecvente

 

Creştere a valorii concentraţiei

 

 

Mai puţin

 

plasmatice a proteinei C reactive

 

 

 

Reducere a calcemiei

 

 

frecvente

 

 

#Observate la pacienţii cărora li se administrează concomitent corticosteroizi.

*Frecvente numai în boala Paget.

** Bazate pe raportări după punerea pe piaţă. Frecvenţa nu poate fi estimată din datele disponibile.

Identificate în timpul experienţei de după punerea pe piaţă.

Descriere a reacţiilor adverse selectate Efecte de clasă:

Insuficienţă renală

Acidul zoledronic a fost asociat cu apariţia insuficienţei renale manifestată prin deteriorarea funcţiei renale (respectiv, valoare crescută a creatininemiei) şi în cazuri rare prin insuficienţă renală acută. Apariţia insuficienţei renale a fost observată ca urmare a administrării de acid zoledronic, în special la pacienţii cu disfuncţie renală preexistentă sau cu factori de risc suplimentari (de exemplu vârstă înaintată, pacienţi cu neoplasm trataţi prin chimioterapie, medicamente nefrotoxice administrate concomitent, terapie concomitentă cu diuretice, deshidratare severă), la majoritatea dintre aceştia fiind

administrată o doză de 4 mg la interval de 3-4 săptămâni, dar a fost observată la pacienţi şi după o

singură administrare.

autorizat

 

În studiile clinice efectuate pentru indicaţia de osteoporoză, modificarea clearance-ului creatininei (măsurat anual înainte de administrare) şi incidenţa insuficienţei şi disfuncţiei renale au fost comparabile pentru grupul de tratament cu acid zoledronic şi grupul la care s-a administrat placebo, în decurs de trei ani. A existat o creştere temporară a creatininemiei observată în decurs de 10 zile la

1,8% dintre pacienţii trataţi cu acid zoledronic, comparativ cu 0,8% dintre p cienţii cărora li s-a administrat placebo.

Hipocalcemie

În studii clinice efectuate pentru indicaţia de osteoporoză, aproximativeste0,2% dintre pacienţi au

prezentat scăderi notabile ale concentraţiilor plasmatice ale calciului (mai puţin de 1,87 mmol/l) ca urmare a administrării acidului zoledronic. Nu au fost observate cazuri simptomatice de hipocalcemie.

În studiile efectuate pentru indicaţia de boală Paget,mais- observat hipocalcemie simptomatică la aproximativ 1% dintre pacienţi, aceasta dispărând ulterior, la toţi aceşti pacienţi.

acid zoledronic incluşi în studiile efec ate pentru indicaţia de boală Paget. Frecvenţa apariţiei hipocalcemiei a fost mult mai mică după perfuziile ulterioare.

Pe baza determinărilor de laborator, s-au observatnu concentraţii plasmatice ale calciului sub limita valoriiMedicamentulnormale (mai puţin de 2,10 mmo / ), asimptomatice, temporare, la 2,3% dintre pacienţii trataţi cu acid zoledronic din cadrul unui st diu c inic mare, în comparaţie cu 21% dintre pacienţii trataţi cu

În studiul efectuat pentru indicaţia de osteoporoză post-menopauză, în studiul efectuat pentru indicaţia de prevenire a fracturilor clinice după fractura de şold precum şi în studiile efectuate pentru indicaţia de boală Paget, tuturor p cienţilor li s-au administrat suplimente adecvate de vitamina D şi calciu (vezi şi pct. 4.2). În studiul efectuat pentru indicaţia de prevenire a fracturilor clinice ca urmare a unei fracturi de şold recente, concentraţiile vitaminei D nu au fost determinate în mod obişnuit, dar la majoritat a pacienţilor s-a administrat o doză de încărcare de vitamina D, înainte de administrarea de acid zol dronic (vezi pct. 4.2).

Reacţii locale

Într-un studiu clinic mare, după administrarea de acid zoledronic, s-au raportat reacţii locale la locul de perfuzare, cum sunt eritem, tumefiere şi/sau durere (0,7%).

Osteonecroză de maxilar

Cazuri de osteonecroză de maxilar superior şi maxilar inferior (în principal la nivelul maxilarului superior) au fost raportate mai puţin frecvent, în special la pacienţii cu neoplasm trataţi cu bifosfonaţi, inclusiv acid zoledronic. Mulţi dintre aceşti pacienţi au prezentat semne de infecţie locală, inclusiv osteomielită şi majoritatea raportărilor se referă la pacienţii cu neoplasm, după extracţii dentare sau alte tipuri de chirurgie dentară. Osteonecroza de maxilar implică multipli factori de risc bine documentaţi, inclusiv un diagnostic de neoplasm, tratamente concomitente (de exemplu: chimioterapie, medicamente anti-angiogenice, radioterapie, utilizare de corticosteroizi) şi afecţiuni

patologice co-morbide (de exemplu: anemie, coagulopatii, infecţii, afecţiuni dentare preexistente). Ca măsură de precauţie se recomandă evitarea intervenţiilor chirurgicale dentare, deoarece recuperarea poate fi prelungită (vezi pct. 4.4). Într-un studiu clinic mare care a inclus 7736 pacienţi, osteonecroza de maxilar a fost raportată la un singur pacient tratat cu acid zoledronic şi la un singur pacient căruia i s-a administrat placebo. Ambele cazuri s-au vindecat.

Fracturi femurale atipice

În timpul experienţei de după punerea pe piaţă, au fost raportate următoarele reacţii adverse (frecvenţă rară): fracturi atipice subtrohanteriene şi de diafiză femurală (reacţii adverse specifice clasei bifosfonaţilor).

Raportarea reacţiilor adverse suspectate

autorizat

Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată prin intermediul sistemului naţional de raportare, aşa cum este menţionat în Anexa V.

4.9 Supradozaj

Experienţa clinică privind supradozajul acut este limitată. Pacienţii cărora li s- administrat doze mai mari decât cele recomandate trebuie supravegheaţi cu atenţie. În eventu lit tea unui supradozaj care

determină o hipocalcemie semnificativă clinic, corectarea acesteia poa fi realizată prin administrare

de suplimente orale de calciu şi/sau gluconat de calciu în perfuzie in ravenoasă.

5.

PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE

este

mai

5.1

Proprietăţi farmacodinamice

Mecanism de acţiune

nu

 

Medicamentul

 

Grupa farmacoterapeutică: medicamente pentru tratamentul afecţiunilor osoase, bifosfonaţi, codul

ATC: M05BA08

Acidul zoledronic aparţine clasei bifosfonaţilor care conţin azot şi are acţiune predominantă asupra osului. Acidul zoledronic este un i hibitor al resorbţiei osoase osteoclastice.

Efecte farmacodinamice

Acţiunea selectivă bifosfonaţilor asupra oaselor se bazează pe afinitatea lor mare pentru osul mineralizat.

Principala ţintă moleculară a acidului zoledronic din osteoclast este enzima farnesil-pirofosfat sintetaza. Durata lungă de acţiune a acidului zoledronic este atribuibilă afinităţii sale mari de legare pentru situs-ul activ al farnesil-pirofosfat (FPP) sintetazei şi afinităţii sale puternice de legare de mineralele osoase.

Tratamentul cu acid zoledronic a redus rapid rata turnover-ului osos de la valorile post-menopauză crescute, cu valoarea minimă pentru marker-ii de resorbţie observată la 7 zile şi pentru marker-ii de formare la 12 săptămâni. Ulterior, valorile markeri-lor osoşi s-au stabilizat în intervalul pre- menopauză. Nu a existat o reducere progresivă a marker-ilor turnover-ului osos în cazul administrării repetate anual.

Eficacitatea clinică în tratamentul osteoporozei post-menopauză (PFT)

Eficacitatea şi siguranţa utilizării dozei de acid zoledronic 5 mg o dată pe an, timp de 3 ani consecutiv, au fost demonstrate la femei aflate în post-menopauză (7736 femei cu vârste cuprinse între 65 şi 89 ani), care prezentau: fie densitate minerală osoasă la nivelul colului femural (DMO) cu un scor T ≤ –1,5 şi cel puţin două fracturi vertebrale existente uşoare sau una moderată; fie DMO la

nivelul colului femural cu un scor T ≤ –2,5 cu sau fără semne ale unei (unor) fracturi vertebrale existente. 85% dintre paciente nu au fost tratate anterior cu bifosfonaţi. Femeile care au fost evaluate pentru a se stabili incidenţa fracturilor vertebrale nu au utilizat tratament concomitent pentru osteoporoză, dar această terapie a fost permisă la femeile care au participat la evaluările fracturilor de şold şi ale tuturor fracturilor clinice. Tratamentul concomitent pentru osteoporoză a inclus: calcitonină, raloxifen, tamoxifen, terapie de substituţie hormonală, tibolonă, dar a exclus alţi bifosfonaţi. La toate femeile s-au administrat 1000 până la 1500 mg calciu elementar şi 400 până la

1200 UI vitamina D, ca suplimente, zilnic.

Efectul asupra fracturilor vertebrale morfometrice

Acidul zoledronic a scăzut semnificativ incidenţa uneia sau mai multor fracturi vertebrale noi în decurs de trei ani şi după numai un an (vezi Tabelul 2).

Tabelul 2 Rezumatul parametrilor de eficacitate asupra fracturilor vertebrale după 12, 24 şi

36 luni

Rezultat

Acid

Placebo

Reducere absolută

Reducere relativă a

 

zoledronic

(%)

a incidenţei

incidenţei fracturilor

 

(%)

 

fracturilor % (IÎ)

% (IÎ)

Cel puţin o fractură

1,5

3,7

2,2 (1,4, 3,1)

60 (43, 72)**

vertebrală nouă (0–1 an)

 

 

 

autorizat

Cel puţin o fractură

2,2

7,7

5,5 (4,4, 6,6)

71 (62, 78)**

vertebrală nouă (0–2 ani)

 

 

 

 

 

Cel puţin o fractură

3,3

10,9

7,6 (6,3, 9,0)

70 (62, 76)**

vertebrală nouă (0–3 ani)

 

 

este

 

 

** p <0.0001

 

 

 

 

 

Pacienţii cu vârsta de 75 ani şi peste trataţi cu acidmaizoledronic au prezentat o reducere de 60% a riscului de apariţie a fracturilor vertebrale, faţă de pacienţii la care s-a administrat placebo (p<0,0001).

Acidul zoledronic a demonstrat un efect constant în decurs de 3 ani, efect care a determinat reducerea cu 41% a riscului de apariţie a fracturilor de şold (IÎ 95%, 17% până la 58%). Rata de producere a fracturilor de şold a fost de 1,44% la pacienţii trataţi cu acid zoledronic, faţă de 2,49% la pacienţii la care s-a administrat placebo. Reducerea riscului a fost de 51% la pacienţii care nu au fost trataţi anterior cu bifosfon ţi şi de 42% la pacienţii cărora li s-a permis să utilizeze tratamentul concomitent pentru osteoporoză.

Efectul asupra tuturor fracturilor clinice

Toate fracturile clinice au fost verificate pe baza dovezilor radiografice şi/sau clinice. Un rezumat al rezultat lor ste prezentat în Tabelul 3.

Tabelul 3 Comparaţii între tratamente ale incidenţei variabilelor principalelor fracturi clinice

Efectul asupra fracturilor de şold

nu

Medicamentul

 

în decurs de 3 ani

Rezultat

Acid

Placebo

Reducere absolută

Reducerea

 

zoledronic

(N=3861)

a frecvenţei de

relativă a

 

(N=3875)

frecvenţă de

producere a

riscului de

 

frecvenţă de

producere a

fracturilor %

incidenţă a

 

producere a

evenimentulu

(IÎ)

fracturilor %

 

evenimentulu

i (%)

 

(IÎ)

 

i (%)

 

 

 

Orice fractură clinică (1)

8,4

12,8

4,4 (3,0, 5,8)

33 (23, 42)**

Fractură vertebrală clinică

0,5

2,6

2,1 (1,5, 2,7)

77 (63, 86)**

(2)

 

 

 

 

 

Fractură non-vertebrală (1)

8,0

10,7

2,7 (1,4, 4,0)

25 (13, 36)*

*Valoare p <0,001, **Valoare p <0,0001

 

 

 

(1)

Excluzând fracturile degetelor de la mâini şi de la picioare şi cele faciale

 

(2)

Incluzând fracturile vertebrale toracice clinice şi lombare clinice

 

Efectul asupra densităţii minerale osoase (DMO)

Acidul zoledronic a crescut semnificativ valoarea DMO în zona lombară a coloanei vertebrale, în regiunea şoldului şi în porţiunea distală a radiusului, în comparaţie cu administrarea de placebo, la toate momentele de determinare (după 6, 12, 24 şi 36 luni). În decurs de 3 ani, tratamentul cu acid zoledronic a dus la o creştere cu 6,7% a DMO în zona lombară a coloanei vertebrale, cu 6,0% la

nivelul şoldului total, cu 5,1% la nivelul colului femural şi cu 3,2% la nivelul porţiunii distale a radiusului, în comparaţie cu placebo.

Histologie osoasă

Au fost obţinute biopsii osoase din creasta iliacă la 1 an după administrareaautorizatcelei de-a t e a doze

anuale, de la 152 paciente cu osteoporoză aflate în post-menopauză cărora li s-au administrat acid

zoledronic (N=82) sau placebo (N=70). Analiza histomorfometrică a indicat o reducere de 63% a

turnover-ului osos. La pacientele tratate cu acid zoledronic, nu s-au detectat osteomalacie, fibroză a

măduvei osoase sau apariţia de defecte osoase. Marker-ul de tetraciclină fost detectabil la toate cele

82 biopsii obţinute de la pacientele tratate cu acid zoledronic, cu excepţia uneia. Analiza tomografică

 

 

este

microcomputerizată (μCT) a demonstrat un volum osos trabecular cr scut şi menţinerea arhitecturii

osoase trabeculare la pacientele tratate cu acid zoledronic, în comparaţie cu placebo.

Marker-ii turnover-ului osos

mai

 

Fosfataza alcalină specific osoasă (FASO), propeptida ser că N-terminală a colagenului de tip I (P1NP) şi beta-C-telopeptidele serice (b-CTx) au fost ev lu te în subseturi de 517 până la 1246 pacienţi, la intervale periodice, pe durata întregului studiu. Tratamentul cu o doză anuală de 5 mg acid

cu 61% sub valoarea iniţială, după 12 lu i şi a fost menţinută la 52% sub valoarea iniţială, după 36

zoledronic a redus semnificativ FASO cu 30% faţă de valoarea iniţială, după 12 luni, valoare care a fost menţinută la 28% sub valoarea iniţială,nud pă 36 luni. Valoarea P1NP a fost redusă semnificativ

osos s-au încadrat în intervalul preclimacteric la sfârşitul fiecărui an. Administrarea repetată nu a condus la o reducere suplim tară a marker-ilor turnover-ului osos.

luni. MedicamentulValoarea B-CTx a fost redusă semnificativ cu 61% sub valoarea iniţială, după 12 luni şi a fost menţinută la 55% sub valoarea iniţială, d pă 36 luni. În toată această perioadă, marker-ii turnover-ului

Efectul asupra înălţi ii

În cadrul studiului de trei ani efectuat pentru indicaţia de osteoporoză, înălţimea în poziţie verticală a fost măsurată anu l u jutorul unui antropometru. Grupul tratat cu acid zoledronic a prezentat o scădere în înălţ me mai mică cu aproximativ 2,5 mm, în comparaţie cu grupul la care s-a administrat placebo (IÎ 95%: 1,6 mm, 3,5 mm) [p<0,0001].

Zile de incapacitate

Acidul zoledronic a redus semnificativ numărul mediu de zile de activitate limitată şi numărul de zile

de repaus la pat din cauza durerilor dorsale, cu 17,9 zile, respectiv, cu 11,3 zile, în comparaţie cu

placebo şi a redus semnificativ numărul mediu de zile de activitate limitată şi numărul de zile de repaus la pat din cauza fracturilor, cu 2,9 zile, respectiv, cu 0,5 zile, în comparaţie cu placebo (pentru toate p<0,01).

Eficacitatea clinică în tratamentul osteoporozei la pacienţi cu risc crescut de fracturi după o fractură de şold recentă (RFT)

S-a evaluat incidenţa fracturilor clinice, incluzând fracturile vertebrale, non-vertebrale şi de şold, la 2127 bărbaţi şi femei cu vârste cuprinse între 50-95 ani (media de vârstă fiind 74,5 ani) cu fractură de şold recentă (în decurs de 90 zile) determinată de un traumatism minor, care au fost urmăriţi pe o perioadă medie de 2 ani de administrare a medicamentului studiat. Aproximativ 42% dintre pacienţi au avut un scor T al DMO la nivelul colului femural sub -2,5 şi aproximativ 45% dintre pacienţi au

avut un scor T al DMO la nivelul colului femural de peste -2,5. S-a administrat acid zoledronic o dată pe an, până când cel puţin 211 pacienţi din populaţia de studiu a avut fracturi clinice confirmate. Concentraţiile vitaminei D nu au fost determinate în mod obişnuit, dar majorităţii pacienţilor i s-a administrat o doză de încărcare de vitamina D (50000 până la 125000 UI pe cale orală sau intramusculară) cu 2 săptămâni înainte de perfuzie. Tuturor participanţilor la studiu li s-au administrat doze zilnice suplimentare de 1000 până la 1500 mg calciu elementar, plus 800 până la 1200 UI vitamină D. Unui procent de nouăzeci şi cinci la sută dintre pacienţi i s-a administrat perfuzia la interval de două sau mai multe săptămâni de la remedierea fracturii de şold, iar mediana duratei până la administrarea perfuziei a fost de aproximativ şase săptămâni de la remedierea fracturii de şold. Criteriul principal de evaluare a eficacităţii a fost incidenţa fracturilor clinice pe durata studiului.

Efectul asupra tuturor fracturilor clinice

 

 

 

Incidenţele variabilelor principalelor fracturi clinice sunt prezentate în Tabelul 4.

 

 

 

 

autorizat

Tabelul 4 Comparaţii între tratamente ale incidenţei variabilelor principalelor fr cturi clinice

Rezultat

Acid

Placebo

Reducere

Reducerea relativă

 

zoledronic

(N=1062)

absolu ă a

a riscului de

 

(N=1065)

frecvenţă de

frecvenţei de

incidenţă a

 

frecvenţă de

producere a

prod cere a

fracturilor % (IÎ)

 

producere a

evenimentului

fr cturilor %

 

 

evenimentului

(%)

(IÎ)

 

 

(%)

 

 

 

Orice fractură clinică (1)

8,6

13,9

5,3 (2,3, 8,3)

35 (16, 50)**

Fractură vertebrală clinică (2)

1,7

3,8

2,1 (0,5, 3,7)

46 (8, 68)**

 

 

mai

 

 

Fractură non-vertebrală (1)

7,6

10,7 este3,1 (0,3, 5,9)

27 (2, 45)*

*Valoare p <0,05, **valoare p <0,01

 

 

 

(1) Excluzând fracturile degetelor de la mâini şi de la picioare şi cele faciale

 

(2) Incluzând fracturile vertebrale toracice clinice şi lo bare clinice

 

 

 

nu

 

 

 

Studiul nu a fost conceput pentru a măsura diferenţe semnificative în ceea ce priveşte fractura de şold, dar s-Medicamentula observat o tendinţă de reducere a apariţiei de noi fracturi de şold.

Mortalitatea de orice cauză a fost de 10% (101 pacienţi) în cadrul grupului de tratment cu acid zoledronic comparativ cu 13% (141 pacienţi) în cadrul grupului la care s-a administrat placebo.

Aceasta corespunde unei scăd ri cu 28% a riscului mortalităţii de orice cauză (p= 0,01).

Incidenţa cazurilor de întârziere a vindecării fracturii de şold a fost comparabilă între grupul de tratament cu a d zoledronic (34 [3,2%]) şi grupul la care s-a administrat placebo (29 [2,7%]).

Efectul asupra ensităţii minerale osoase (DMO)

În studiul HORIZON-RFT tratamentul cu acid zoledronic a crescut semnificativ DMO la nivelul întregului şold şi colului femural, faţă de administrarea de placebo, la toate momentele de determinare. Tratamentul cu acid zoledronic a determinat o creştere a DMO cu 5,4% la nivelul

întregului şold şi cu 4,3% la nivelul colului femural, pe durata a 24 luni, comparativ cu placebo.

Eficacitatea clinică la bărbaţi

În studiul HORIZON-RFT 508 bărbaţi au fost randomizaţi în studiu şi unui număr de 185 pacienţi li s- a determinat DMO la 24 luni. La 24 luni s-a observat o creştere similară semnificativă cu 3,6% a DMO la nivelul întregului şold la pacienţii trataţi cu acid zoledronic, comparativ cu efectele observate la femeile aflate în post-menopauză, în studiul HORIZON-PFT. Studiul nu a fost ponderat pentru a arăta o reducere a fracturilor clinice la bărbaţi; incidenţa fracturilor clinice a fost de 7,5% la bărbaţii trataţi cu acid zoledronic faţă de 8,7% pentru grupul la care s-a administrat placebo.

Într-un alt studiu efectuat la bărbaţi (studiul CZOL446M2308), perfuzia anuală cu acid zoledronic nu a prezentat rezultate inferioare faţă de administrarea săptămânală de alendronat, în ceea ce priveşte modificarea procentuală a DMO la nivelul coloanei vertebrale lombare după 24 luni faţă de valoarea iniţială.

Eficacitatea clinică în osteoporoza asociată terapiei cronice, sistemice, cu corticosteroizi

Eficacitatea şi siguranţa acidului zoledronic în tratamentul şi prevenirea osteoporozei asociate terapiei sistemice pe termen lung cu corticosteroizi au fost evaluate în cadrul unui studiu randomizat, multicentric, dublu-orb, stratificat, controlat activ, la 833 bărbaţi şi femei cu vârste cuprinse între 18 şi 85 ani (vârsta medie pentru bărbaţi 56,4 ani; pentru femei, 53,5 ani) trataţi cu > 7,5 mg pe zi prednison oral (sau echivalent). Pacienţii au fost clasificaţi în funcţie de durata utilizării de corticosteroizi anterior randomizării (≤ 3 luni faţă de > 3 luni). Durata studiului a fost de un an.

1000 mg calciu elementar plus 400 până la 1000 UI supliment de vitamina D pe zi. Eficacit tea fost

Pacienţii au fost randomizaţi pentru a li se administra fie acid zoledronic 5 mg în perfuzie unică, fie o doză de risedronat 5 mg utilizată oral, zilnic, timp de un an. Toţi participanţiiautorizatau fost trat ţi cu

demonstrată dacă s-a evidenţiat non-inferioritate faţă de risedronat, secvenţial în rapo t cu modificarea

procentuală a DMO la nivelul coloanei vertebrale lombare după 12 luni faţă de val a ea iniţială la

subgrupurile de tratament, respectiv, de prevenţie. Majoritatea pacienţilor au c n inuat să utilizeze corticosteroizi pe durata de un an a studiului.

Efectul asupra densităţii minerale osoase (DMO)

anterior randomizării, acidul zoledronic a crescut DMO la n estev lul coloanei vertebrale lombare cu 4,06%, faţă de 2,71% în cazul risedronatului (diferenţă med e: 1,36% ; p<0,001). La subgrupul de

Creşterile DMO au fost semnificativ mai mari în grupul tratat cu acid zol dronic, la nivelul zonei lombare a coloanei vertebrale şi a colului femural după 12 luni, în comparaţie cu grupul tratat cu

risedronat (p total <0,03). La subgrupul de pacienţi care utilizau corticosteroizi mai mult de 3 luni

pacienţi trataţi cu corticosteroizi timp de 3 luni sau m i puţin anterior randomizării, acidul zoledronic

a crescut DMO la nivelul coloanei vertebrale lo bare cu 2,60%, faţă de 0,64% în cazul risedronatului

(diferenţă medie: 1,96% ; p<0,001). Studiul nu amaifost ponderat pentru a arăta o reducere a fracturilor

 

nu

clinice, comparativ cu utilizarea de risedronat. Incidenţa fracturilor a fost de 8 pentru pacienţii trataţi

cu acid zoledronic, faţă de 7 pentru pacie ţii trataţi cu risedronat (p=0,8055).

Medicamentul

 

Eficacitatea clinică în tratamentul bolii Paget osoase

Acidul zoledronic a fost studiat la pacienţii de sex masculin şi feminin, cu vârsta peste 30 de ani, care au prezentat iniţial forma uşoară sau moderată a bolii Paget osoase (la intrarea în studiu, mediana concentraţiei plasmatice a fosfatazei alcaline a fost de 2,6-3,0 ori mai mare decât valoarea superioară a intervalului de referinţă al valorilor normale, specific vârstei), confirmată radiografic.

Eficacitatea unei perfuzii cu acid zoledronic 5 mg, comparativ cu doze zilnice de 30 mg risedronat, administrate t mp de 2 luni, a fost demonstrată în două studii comparative cu durata de 6 luni. După 6 luni, acidul zole ronic a prezentat 96% (169/176) şi 89% (156/176) procente de răspuns şi normalizare a concentraţiei plasmatice a fosfatazei alcaline (FAP), comparativ cu 74% (127/171) şi

58% (99/171) pentru risedronat (pentru toate, p<0,001).

În cazul rezultatelor cumulate pentru 6 luni, s-a observat o scădere similară pentru acid zoledronic şi risedronat a severităţii durerii şi scorurilor interferenţei durerii, comparativ cu valoarea iniţială.

Pacienţii care au fost clasificaţi ca responsivi la sfârşitul celor 6 luni ale studiului principal au fost eligibili pentru o perioadă extinsă de urmărire. După o perioadă medie de urmărire de 3,8 ani de la administrare, din cei 153 pacienţi trataţi cu acid zoledronic şi 115 pacienţi trataţi cu risedronat, care au intrat în studiul de observare extins, proporţia de pacienţi care au încheiat perioada extinsă de urmărire din cauza necesităţii repetării tratamentului (judecată clinică) a fost mai mare pentru risedronat (48 pacienţi sau 41,7%) comparativ cu acidul zoledronic (11 pacienţi sau 7,2%). Perioada medie de încheiere a Perioadei extinse de urmărire din cauza necesităţii repetării tratamentului pentru boala Paget de la administrarea iniţială a fost mai mare pentru acidul zoledronic (7,7 ani) decât pentru risedronat (5,1 ani).

Şase pacienţi care au prezentat răspuns terapeutic la 6 luni după tratamentul cu acid zoledronic şi ulterior au prezentat recurenţa bolii în timpul perioadei extinse de urmărire, au repetat tratamentul cu acid zoledronic, după o perioadă medie de timp de 6,5 ani de la tratamentul iniţial până la repetarea tratamentului. Cinci din 6 pacienţi au prezentat valori ale FAP cuprinse în intervalul valorilor normale în luna 6 (Ultima observaţie reportată, UOR).

După 6 luni de la tratamentul cu doza de acid zoledronic 5 mg s-a evaluat histologia osoasă la 7 pacienţi cu boala Paget. Rezultatele biopsiei osoase au demonstrat o calitate osoasă normală, fără urme de deteriorare determinată de remodelarea osoasă şi defecte de mineralizare. Aceste rezultate au fost în concordanţă cu marker-ul biochimic care dovedeşte normalizarea turnover-ului osos.

Agenţia Europeană pentru Medicamente a acordat o derogare de la obligaţia de depunere a rezultatelor studiilor efectuate cu medicamentul de referinţă care conţine autorizatacid zoledronic la o e subgrupele de copii şi adolescenţi în boala Paget a oaselor, la femei aflate în post-menop u ă cu osteoporoză cu un risc crescut de fracturi, la bărbaţi cu osteoporoză cu risc crescut de f acturi şi prevenirea fracturilor clinice după fractura şoldului la bărbaţi şi femei (vezi pct. 4.2 pent u informaţii privind utilizarea la copii şi adolescenţi).

5.2 Proprietăţi farmacocinetice

Administrarea în perfuzie cu durata de 5 şi 15 minute a dozelor de acid zoledronic 2, 4, 8 şi 16 mg ca doză unică sau doze repetate la 64 pacienţi a furnizat următoarele date farmacocinetice, care s-au dovedit a fi independente de doză.

Distribuție

mai

este

După iniţierea perfuziei cu acid zoledronic, concentr ţiile pl

smatice ale substanţei active cresc rapid,

atingând concentraţia plasmatică maximă la sfârşitul perioadei de perfuzare, urmând o scădere rapidă

până la < 10% din valoarea concentraţiei plasmatice axime după 4 ore şi < 1% din valoarea

 

nu

concentraţiei plasmatice maxime după 24 ore, cu o perioadă ulterioară prelungită de concentraţii

foarte mici, care nu depăşesc 0,1% din valoarea concentraţiilor plasmatice maxime.

Medicamentul

 

Acidul zoledronic administrat in ravenos se elimină printr-un proces trifazic: o eliminare rapidă bifazică din circulaţia sistemică, cu impi de înjumătăţire plasmatică t½α de 0,24 ore şi t½β de 1,87 ore, urmată de o fază de eliminare lu gă, cu un timp de înjumătăţire plasmatică prin eliminare t½γ de 146 ore. După administrarea de doze repetate, la interval de 28 zile, nu s-a înregistrat o acumulare a substanţei active în plas ă. Fazele iniţiale de distribuţie (α şi β, cu valorile t½ de mai sus) reprezintă probabil captarea r pidă în oase şi excreţia pe cale renală.

Eliminare

Acidul zole ronic nu este metabolizat şi se excretă nemodificat pe cale urinară. În timpul primelor 24 ore, 39 ± 16% in doza administrată se regăseşte în urină, în timp ce cantitatea rămasă este în principal l gată la nivelul ţesutului osos. Această captare în oase este comună tuturor bifosfonaţilor şi se presupune că este o consecinţă a analogiei structurale cu pirofosfonaţii. Similar altor bifosfonaţi, timpul de retenţie a acidului zoledronic în oase este foarte lung. De la nivelul ţesutului osos, această cantitate este eliberată foarte lent înapoi în circulaţia sistemică şi este eliminată pe cale urinară.

Clearance-ul total corporal este de 5,04 ± 2,5 l/oră, este independent de doză şi nu este influenţat de sex, vârstă, rasă sau greutate corporală. Variaţia inter şi intraindividuală a clearance-ului plasmatic al acidului zoledronic a fost de 36%, respectiv de 34%. Creşterea duratei perfuziei de la 5 la 15 minute determină o scădere cu 30% a concentraţiei acidului zoledronic la sfârşitul perfuziei, dar nu are efect asupra ariei de sub curba concentraţiei plasmatice în funcţie de timp.

Relaţii farmacocinetice/farmacodinamice

Nu au fost efectuate studii privind interacţiunile acidului zoledronic cu alte medicamente. Deoarece la om acidul zoledronic nu este metabolizat şi s-a demonstrat că substanţa nu prezintă efect sau are capacitate redusă ca inhibitor care acţionează direct şi/sau ireversibil, dependent de metabolism,

asupra enzimelor citocromului P450, este puţin probabil ca acidul zoledronic să reducă clearance-ul metabolic al substanţelor metabolizate prin intermediul sistemelor enzimatice ale citocromului P450. Acidul zoledronic nu este legat în proporţie mare de proteinele plasmatice (legare de aproximativ 43- 55%), legarea de proteinele plasmatice fiind independentă de concentraţie. De aceea, este puţin probabil să apară interacţiuni determinate de deplasarea medicamentelor care se leagă în proporţie mare de proteinele plasmatice.

Grupe speciale de pacienţi (vezi pct. 4.2)

Insuficienţa renală

Clearance-ul renal al acidului zoledronic a fost corelat cu clearance-ului creatininei, clearance-ul renal reprezentând 75 ± 33% din clearance-ul creatininei, cu o medie de 84 ± 29 ml/min (între 22 şi

143 ml/min) la 64 pacienţi incluşi în studii. Creşterea mică a ASC(0-24ore), de la aproximativ 30% la 40% observată în cazul insuficienţei renale uşoare până la moderate, comparativautorizatcu un pacient cu funcţie renală normală şi lipsa acumulării medicamentului la administrarea de doze repet te,

independent de starea funcţiei renale, sugerează că nu este necesară ajustarea dozelor de cid

zoledronic în insuficienţa renală uşoară (Clcr = 50-80 ml/min) şi moderată până la un clea ance al creatininei de 35 ml/min. Este contraindicată administrarea acid zoledronic la pacienţi cu insuficienţă renală severă (clearance-ul creatininei < 35 ml/min) din cauza riscului crescut de apariţie a insuficienţei renale la acest grup de pacienţi.

5.3 Date preclinice de siguranţă

Toxicitate acută

 

 

Cea mai mare doză unică non-letală administrată intravenos a fo t de 10 mg/kg la şoarece şi de

0,6 mg/kg la şobolan. La câini, în studiile cu doză unică cu administrare perfuzabilă, doza de

 

 

mai

1,0 mg/kg (de 6 ori expunerea terapeutică umană recom nd tă,estepe baza ASC), administrată într-un

interval mai mare de 15 minute, a fost bine tolerată, fără efecte renale.

Toxicitate subcronică şi cronică

nu

 

În studii cu administrare în perfuzie intravenoasă, la şobolan s-a stabilit tolerabilitatea renală a

acidului zoledronic în condiţiile administrării a 0,6 mg/kg în perfuzii cu durata de 15 minute, la

Medicamentul

 

interval de 3 zile, şase perfuzii în total (pentru o doză cumulată care corespunde la valori ale ASC de aproximativ 6 ori mai mari decât exp nerea terapeutică la om), în timp ce la câine 5 perfuzii intravenoase cu durata de 15 minu e a câte 0,25 mg/kg, administrate la interval de 2-3 săptămâni (o doză cumulată care corespunde u ei valori de 7 ori mai mari decât expunerea terapeutică la om), au fost bine tolerate. În studiile privind administrarea intravenoasă in bolus, dozele care au fost bine tolerate au scăzut odată cu creşterea duratei studiului: dozele de 0,2 şi 0,02 mg/kg administrate zilnic au fost bine tolerate la şobolan şi câine timp de 4 săptămâni, respectiv numai dozele de 0,01 mg/kg şi 0,005 mg/kg au fost bine tolerate la şobolan şi câine, timp de 52 săptămâni.

Administrarea repetată, pe termen lung, care a dus la expuneri cumulate ce au depăşit expunerea maximă int nţionată la om, a produs efecte toxicologice în alte organe, inclusiv tractul gastro- intestinal, ficatul şi la locul de administrare intravenoasă. Nu este cunoscută relevanţa clinică a acestor rezultate. Cel mai frecvent efect observat în studiile cu doze repetate a fost creşterea ţesutului spongios primar la nivelul metafizelor oaselor lungi la animalele aflate în perioada de creştere, pentru aproape toate dozele, rezultat ce reflectă activitatea farmacologică anti-resorbtivă a substanţei.

Toxicitate asupra funcţiei de reproducere

Au fost efectuate studii privind teratogenitatea la două specii, la ambele prin administrare subcutanată. La şobolan s-a observat teratogenitate la doze ≥ 0,2 mg/kg şi s-a manifestat prin malformaţii externe, viscerale şi scheletice. La şobolan s-a observat distocie la cea mai mică doză testată (0,01 mg/kg). Nu s-au observat teratogenitate sau reacţii embrionare/fetale la iepure, deşi toxicitatea maternă a fost marcată la 0,1 mg/kg, din cauza scăderii calcemiei.

Potenţial mutagen şi carcinogen

Acidul zoledronic nu a dovedit potenţial mutagen în testele de mutagenitate efectuate, iar studiile de carcinogenitate nu au evidenţiat potenţial carcinogen.

6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE

6.1 Lista excipienţilor

Manitol

Citrat de sodiu

Apă pentru preparate injectabile

Acest medicament conţine sodiu, mai puţin de 1 mmol (23 mg) per flacon de 100 ml, adică prac ic

„nu conţine sodiu”.

6.2 Incompatibilităţi

Acest medicament nu trebuie să intre în contact cu nicio soluţie care conţineautorizatcalciu. Acest medicament nu trebuie amestecat sau administrat intravenos cu niciun alt medicament.

6.3 Perioada de valabilitate

18 luni

Stabilitatea chimică şi fizică în timpul utilizării a fost demonstrată pentru 24 ore, la temperaturi de 2-

8°C şi 25°C.

 

 

este

Din punct de vedere microbiologic, medicamentul trebuie utilizat imediat. Dacă nu este utilizat

 

 

mai

 

imediat, timpul şi condiţiile de păstrare înainte de utilizare sunt responsabilitatea utilizatorului şi, în

 

nu

 

 

mod normal, nu trebuie să depăşească 24 ore la 2-8°C.

 

6.4 Precauţii speciale pentru păstrare

 

 

Medicamentul

 

 

 

Acest medicament nu necesită condiţii speciale de păstrare. Pentru condiţiile de păstrare a medicamentului după prima deschidere, vezi pct. 6.3.

6.5 Natura şi conţinutul ambalajului

Flacon din plastic (polimer cicloolefinic), închis cu un dop din cauciuc clorobutilic şi un capac din aluminiu, acoper t u o capsă detaşabilă din plastic de culoare violet.

Fiecare flacon conţine 100 ml soluţie.

Acid zol dronic Teva Generics este disponibil în cutii cu 1, 5 sau 10 flacoane. Mărimile de ambalaj cu 5 şi 10 flacoane sunt disponibile numai în ambalaje multiple.

Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.

6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor şi alte instrucţiuni de manipulare

Pentru o singură administrare.

Orice medicament neutilizat sau material rezidual trebuie eliminat în conformitate cu reglementările locale. Soluţia trebuie utilizată numai dacă este limpede, fără particule şi incoloră.

Dacă se păstrează la frigider, înainte de administrare, se aşteaptă ca soluţia să revină la temperatura camerei. În timpul preparării perfuziei trebuie utilizate tehnici aseptice.

7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

Teva B.V.

Swensweg 5

2031GA Haarlem

Olanda

8. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

EU/1/14/912/001

EU/1/14/912/002

EU/1/14/912/003

9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI

01/04/2014

10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI

 

 

autorizat

 

 

 

 

 

 

este

Informaţii detaliate privind acest medicament sunt disponibile pe website-ul Agenţiei Europene a

Medicamentului http://www.ema.europa.eu

mai

 

 

nu

 

Medicamentul

 

 

 

 

 

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

Acid zoledronic Teva Generics 5 mg soluţie perfuzabilă în pungi

2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ

O pungă conţine acid zoledronic 5 mg (sub formă de monohidrat).

Fiecare ml de soluţie conţine acid zoledronic 0,05 mg (sub formă de monohidrat).

Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.

3.

FORMA FARMACEUTICĂ

 

autorizat

 

 

Soluţie perfuzabilă.

 

 

Soluţie limpede şi incoloră.

 

 

4.

DATE CLINICE

este

 

4.1

Indicaţii terapeutice

 

Tratamentul osteoporozei

 

la femei aflate în post-menopauză

 

 

la bărbaţi adulți

 

 

 

 

 

mai

cu risc crescut de fracturi inclusiv cazurile cu fractură recentă de şold determinată de un traumatism

minor.

nu

 

 

 

Tratamentul osteoporozei asociat cu terapia sistemică pe termen lung cu corticosteroizi

Medicamentul

 

 

la femei aflate în post-menopa

 

 

la bărbaţi adulți

 

 

care prezintă un risc crescut de fracturi.

 

 

Tratamentul bolii Paget osoase la adulţi.

 

 

4.3

Doze şi mod de dministrare

 

 

Doze

Pacienţii tr buie hidrataţi adecvat înainte de administrarea acidului zoledronic. Acest lucru este important în special la pacienţii vârstnici şi la cei care urmează o terapie cu diuretice.

Se recomandă asocierea administrării acidului zoledronic cu aport adecvat de calciu şi vitamina D.

Osteoporoză

Pentru tratamentul osteoporozei post-menopauză, al osteoporozei la bărbaţi şi tratamentul osteoporozei asociate cu terapia sistemică pe termen lung cu corticosteroizi, doza recomandată este o singură perfuzie intravenoasă de 5 mg acid zoledronic, administrată o dată pe an.

Nu a fost stabilită durata optimă a tratamentului cu bifosfonaţi pentru osteoporoză. Necesitatea continuării tratamentului trebuie reevaluată periodic, în funcţie de beneficiile şi riscurile potenţiale ale administrării acid zoledronic, pentru fiecare caz în parte, în special după 5 sau mai mulţi ani de utilizare.

La pacienţii care au prezentat recent o fractură de şold determinată de un traumatism minor, se recomandă să se administreze perfuzia cu acid zoledronic la interval de cel puţin două săptămâni după remedierea fracturii de şold (vezi pct. 5.1). La pacienţii care au prezentat recent o fractură de şold determinată de un traumatism minor, se recomandă ca înainte de prima perfuzie cu acid zoledronic să se administreze o doză de încărcare de vitamina D de 50000 până la 125000 UI, pe cale orală sau intramusculară.

Boala Paget

Pentru tratamentul bolii Paget, acidul zoledronic trebuie prescris numai de medici cu experienţă în tratamentul bolii Paget osoase. Doza recomandată este o singură perfuzie intravenoasă a 5 mg acid zoledronic. La pacienţii cu boală Paget, se recomandă administrarea de două ori pe zi a unui

supliment adecvat de calciu, corespunzător la cel puţin 500 mg calciu elemental, timp de cel puţin 10

zile după administrarea acidului zoledronic (vezi pct. 4.4).

 

Repetarea tratamentului pentru boala Paget: ca urmare a efectuării tratamentului iniţial cu cid

Grupe speciale de pacienţi

autorizat

zoledronic în boala Paget, s-a observat o perioadă de remisiune prelungită în cazul pac enţ lor care au răspuns la tratament. Repetarea tratamentului constă în administrarea suplimentară a unei perfuzii intravenoase a 5 mg acid zoledronic după un interval de timp de un an sau mai mult de la tratamentul iniţial la pacienţii care au prezentat recidiva bolii. Sunt disponibile date limita e privind repetarea tratamentului în boala Paget (vezi pct. 5.1).

Pacienţi cu insuficienţă renală

este

 

Acidul zoledronic este contraindicat la pacienţii cu clearance-ul cr atininei < 35 ml/min (vezi pct. 4.3

şi 4.4).

Nu este necesară ajustarea dozei în cazul pacienţilor cu cle rance-ul creatininei ≥ 35 ml/min.

Copii şi adolescenţi

Pacienţi cu insuficienţă hepatică

 

mai

Nu este necesară ajustarea dozei (vezi pct. 5.2).

Persoane vârstnice (≥ 65 ani)

nu

 

 

 

Nu este necesară ajustarea dozei, deoarece biodisponibilitatea, distribuţia şi eliminarea au fost

similare la vârstnici şi subiecţii ineri.

 

 

Medicamentul

 

 

Siguranţa şi eficacitatea acidului zoledronic la copii şi adolescenţi cu vârsta sub 18 ani nu au fost stabilite. Nu sunt disponibile date.

Mod de admin strare

Administrare intravenoasă.

Acid zol dronic (acid zoledronic 5 mg în 100 ml soluţie perfuzabilă pentru utilizare imediată) se administr ază prin intermediul unei linii de perfuzare separate, prevăzută cu supapă, cu o viteză de perfuzare constantă. Timpul de perfuzare trebuie să fie de minim 15 minute. Pentru informaţii cu privire la modul de administrare al acid zoledronic, vezi pct. 6.6.

4.3 Contraindicaţii

-Hipersensibilitate la substanţa activă, orice bifosfonaţi sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1.

-Pacienţi cu hipocalcemie (vezi pct. 4.4).

-Insuficienţă renală severă cu clearance-ul creatininei < 35 ml/min (vezi pct. 4.4).

-Sarcină şi alăptare (vezi pct. 4.6).

4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare

Funcţia renală

Este contraindicată administrarea de acid zoledronic la pacienţii cu insuficienţă renală severă

(clearance-ul creatininei < 35 ml/min) din cauza riscului crescut de apariţie a insuficienţei renale la această grupă de pacienţi.

S-a observat insuficienţă renală ca urmare a administrării de acid zoledronic (vezi pct. 4.8), mai ales la pacienţii cu disfuncţie renală preexistentă sau alţi factori de risc, inclusiv vârstă înaintată, medicamente nefrotoxice administrate concomitent, terapie diuretică concomitentă (vezi pct. 4.5) sau deshidratare care apare după administrarea acidului zoledronic. S-a observat insuficienţa renală la pacienţi după o singură administrare. Insuficienţa renală care necesită dializă sau cu rezultat le al a apărut rar la pacienţii cu afecţiune renală preexistentă sau cu oricare dintre factorii de risc descrişi mai sus.

Trebuie luate următoarele precauţii pentru a reduce la minimum riscul apariţiei reacţiil adverse renale:

Clearance-ul creatininei trebuie să fie calculat pe baza masei corporale reale, utilizând formula

 

Cockcroft-Gault, înainte de administrarea fiecărei doze de acid zoledronic

Creşterea temporară a concentraţiei plasmatice de creatinină poateautorizatfi m i pronunţată la pacienţii

 

cu insuficienţă renală preexistentă.

Monitorizarea creatininemiei trebuie avută în vedere la pacienţii cu risc.

Acid zoledronic trebuie utilizat cu precauţie când este admini trat concomitent cu alte

 

medicamente care ar putea afecta funcţia renală (vezi pct. 4.5)

Pacienţii, mai ales cei vârstnici şi cei cărora li se dm nestestrează terapie cu diuretice, trebuie

 

hidrataţi în mod adecvat înainte de administrareamaide cid zoledronic.

O doză unică de acid zoledronic nu trebuie să depăşească 5 mg, iar durata perfuziei trebuie să fie de cel puţin 15 minute (vezi pct. 4.2).

Hipocalcemie

nu

 

Hipocalcemia preexistentă trebuie tratată printr-un aport adecvat de calciu şi vitamina D înaintea iniţierii tratamentului cu acid zoledronic (vezi pct. 4.3). De asemenea, trebuie tratate eficient alte tulburări ale metabolismului mineral (de exemplu: rezervă paratiroidiană diminuată, malabsorbţie intestinală a calciului). Medicii trebuie să aibă în vedere monitorizarea clinică a acestor pacienţi.

Se recomanMedicamentulă asocierea administrării de acid zoledronic cu aport adecvat de calciu şi vitamina D. În plus, la paci nţii cu boală Paget, se recomandă administrarea de două ori pe zi a unui supliment

Turnover-ul osos crescut este o caracteristică a bolii Paget osoase. Din cauza apariţiei rapide a efectului acidului zoledronic asupra turnover-ului osos, poate apărea hipocalcemie temporară, uneori

simptomatică, ale

ărei efecte sunt de obicei maxime în primele 10 zile de la administrarea perfuziei

cu acid zoledron

(vezi pct. 4.8).

adecvat de calciu, corespunzător la cel puţin 500 mg calciu elementar, timp de cel puţin 10 zile după administrarea acid zoledronic (vezi pct. 4.2).

Pacienţii trebuie informaţi asupra simptomelor hipocalcemiei şi monitorizaţi clinic adecvat în timpul perioadei de risc. La pacienţii cu boală Paget, se recomandă determinarea calciului seric înainte de administrarea de acid zoledronic sub formă de perfuzie.

Rareori, la pacienţii la care se administrează bifosfonaţi, inclusiv acid zoledronic, s-au raportat dureri osoase, articulare şi/sau musculare severe care, ocazional, au dus la incapacitate de muncă (vezi

pct. 4.8).

Osteonecroză de maxilar (ONM)

Osteonecroza mandibulară a fost raportată la pacienţii trataţi cu acid zoledronic. Multe dintre cazurile raportate au fost asociate cu proceduri stomatologice, cum sunt extracţiile dentare. Trebuie avută în vedere o examinare dentară adecvată, la o instituţie de stomatologie preventivă, înainte de iniţierea tratamentului cu bifosfonaţi la pacienţii cu factori de risc concomitenţi (de exemplu: neoplasm, chimioterapie, medicamente anti-angiogenice, utilizare de corticosteroizi, igienă orală necorespunzătoare). În timpul tratamentului, dacă este posibil, aceşti pacienţi trebuie să evite procedurile stomatologice invazive. În cazul pacienţilor la care apare osteonecroză de maxilar în timpul tratamentului cu un bifosfonat, chirurgia dentară poate agrava afecţiunea. În cazul pacienţilor care necesită proceduri stomatologice, nu există date disponibile care să sugereze dacă întreruperea tratamentului cu bifosfonat reduce riscul de osteonecroză de maxilar. Decizia clinică a medicului curant trebuie să direcţioneze planul de tratament al fiecărui pacient, pe baza evaluării individuale a

raportului beneficiu/risc.

În timpul tratamentului cu bifosfonaţi au fost raportate fracturi atipice subtrohante iene şi de diafiză femurală, în special la pacienţii care urmează un tratament pe termen lung pentru ste poroză. Aceste fracturi transversale sau oblice scurte pot apărea oriunde de-a lungul femurului, imediat de sub

trohanterul mic până imediat deasupra platoului supracondilian. Aceste fract ri apar ca urmare a unui traumatism minor sau în absenţa unui traumatism, iar unii pacienţi prezintă d rere la nivelul coapsei

sau la nivel inghinal, asociată adesea cu aspecte imagistice de fracturi de stres, prezente cu săptămâni

Fracturi femurale atipiceautorizat

până la luni de zile înainte de apariţia unei fracturi femurale compl . Fracturile sunt adesea

bilaterale; de aceea, la pacienţii trataţi cu bifosfonaţi, la care s-a confirmat apariţia unei fracturi de diafiză femurală, trebuie examinat femurul contralateral. A fo t raportată, de asemenea, vindecarea

insuficientă a acestor fracturi. La pacienţii la care se susp c on ază o fractură femurală atipică, până la

finalizarea evaluării trebuie luată în considerare întrerupereaestetratamentului cu bifosfonaţi, pe baza

aprecierii raportului risc-beneficiu individual.

În timpul tratamentului cu bifosfonaţi, pacienţii maitrebuie sfătuiţi să raporteze orice durere la nivelul

 

nu

coapsei, şoldului sau la nivel inghinal, iar orice pacient care prezintă astfel de simptome trebuie

evaluat pentru o fractură femurală incompletă.

Medicamentul

 

Generalităţi

 

Pentru indicaţiile oncologice sunt disponibile şi alte medicamente care conţin acid zoledronic ca substanţă activă. Pacienţii trataţi cu acid zoledronic nu trebuie trataţi concomitent cu astfel de medicamente sau cu orice alţi bifosfonaţi, deoarece efectele combinate ale acestor medicamente nu sunt cunoscute.

Incidenţa simptomelor ulterioare administrării dozei, care au apărut în primele trei zile după administrarea de a d zoledronic, poate fi redusă prin administrarea de paracetamol sau ibuprofen la scurt timp upă utilizarea de acid zoledronic.

Acest m dicament conţine sodiu mai puţin de 1 mmol (23 mg) la 100 ml, adică practic “nu conține sodiu”.

4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune

Nu au fost efectuat studii privind interacţiunile cu alte medicamente. Acidul zoledronic nu este metabolizat sistemic şi nu influenţează, in vitro, enzimele citocromului P 450 uman (vezi pct. 5.2).

Acidul zoledronic nu este legat în proporţie mare de proteinele plasmatice (legare de aproximativ 43- 55%), astfel încât este puţin probabil să apară interacţiuni determinate de deplasarea medicamentelor care se leagă în proporţie mare de proteinele plasmatice.

Acidul zoledronic este eliminat prin excreţie renală. Se recomandă prudenţă la administrarea concomitentă de acid zoledronic cu medicamente care pot influenţa semnificativ funcţia renală (de exemplu aminoglicozide sau diuretice care pot determina deshidratare) (vezi pct. 4.4).

Alăptarea
Acidul zoledronic este contraindicat în timpul alăptării (vezi pct. 4.3). Nu zoledronic se excretă în laptele matern la om.
Femei aflate la vârsta fertilă
Acidul zoledronic nu este recomandat femeilor aflate la vârsta fertilă.

La pacienţii cu insuficienţă renală poate creşte expunerea sistemică la medicamentele administrate concomitent şi care sunt excretate în principal pe cale renală.

4.6 Fertilitatea, sarcina şi alăptarea

Sarcina

Acidul zoledronic este contraindicat în timpul sarcinii (vezi pct. 4.3). Nu există date adecvate privind utilizarea acidului zoledronic la femeile gravide. Studiile efectuate cu acid zoledronic la animale au evidenţiat efecte toxice asupra funcţiei de reproducere, inclusiv malformaţii congenitale (vezi

pct. 5.3). Riscul potenţial pentru om nu este cunoscut.

Fertilitatea

Acidul zoledronic a fost evaluat la şobolani pentru posibile reacţii adverse supra potenţialului fertil

autorizatse ştie dacă acidul

la genitori şi prima generaţie filială F1. Evaluarea a avut ca rezul at f cte farmacologice intense,

considerate a fi relaţionate cu inhibarea de către medicament a mobilizării calciului de la nivel osos,

determinând hipocalcemie peripartum, un efect de clasă al bifo fonaţilor, distocie şi încheierea

 

mai

prematură a studiului. Astfel, aceste rezultate au împied cat stabilirea unui efect definitiv al acidului

zoledronic asupra fertilităţii la om.

 

este

4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje

 

nu

enţă neglijabilă asupra capacităţii de a conduce

Acid zoledronic nu are nicio influenţă sau are infl

vehicule sau de a folosi utilaje. Reacţiile adverse, cum sunt ameţelile, pot afecta capacitatea de a

4.9 Reacţii adverse

Rezumatul profilului de siguranţă

conduce vehicule sau de a folosi utilaje, deşi nu s-au efectuat studii privind acest efect în cazul administrăriiMedicamentulde acid zoledronic.

Procentele totale de p cienţi care au prezentat reacţii adverse au fost 44,7%, 16,7% şi 10,2% după prima, a doua, respe tiv, treia perfuzie. Incidenţa individuală a reacţiilor adverse după prima perfuzie a fost: febră (17,1%), mialgie (7,8%), simptome asemănătoare gripei (6,7%), artralgie (4,8%) şi cefalee (5,1%). Incidenţa acestor reacţii adverse a scăzut marcat în cazul administrărilor ulterioare, anuale, de acid zoledronic. Majoritatea acestor reacţii adverse apar în primele trei zile după administrar a de acid zoledronic. Majoritatea acestor reacţii adverse au fost uşoare până la moderate şi au dispărut în trei zile de la instalarea lor. Procentele de pacienţi care au prezentat reacţii adverse au fost mai mici într-un studiu de dimensiuni mai reduse (19,5%, 10,4%, 10,7% după prima, a doua, respectiv, a treia perfuzie), atunci când s-au aplicat măsuri profilactice împotriva reacţiilor adverse.

În studiul clinic HORIZON – Pivotal Fracture Trial [PFT] (vezi pct. 5.1) incidenţa totală a fibrilaţiei atriale a fost de 2,5% (96 din 3862) la pacienţii cărora li s-a administrat acid zoledronic şi de 1,9% (75 din 3852) la pacienţii cărora li s-a administrat placebo. Procentul evenimentelor adverse grave de fibrilaţie atrială a fost mai mare la pacienţii cărora li s-a administrat acid zoledronic (1,3%) (51 din 3862), comparativ cu pacienţii la care s-a administrat placebo (0,6%) (22 din 3852). Nu se cunoaşte mecanismul responsabil de creşterea incidenţei fibrilaţiei atriale. În studiile efectuate pentru indicaţia de osteoporoză (PFT, HORIZON – Reccurent Fracture Trial [RFT]) incidenţele cumulate ale fibrilaţiei atriale au fost comparabile între grupul de tratament cu acid zoledronic (2,6%) şi grupul la care s-a administrat placebo (2,1%). Pentru evenimentele adverse grave de fibrilaţie atrială,

incidenţele cumulate au fost de 1,3% pentru grupul de tratament cu acid zoledronic şi de 0,8% pentru grupul la care s-a administrat placebo.

Lista reacţiilor adverse sub formă de tabel

Reacţiile adverse la medicament prezentate în Tabelul 1 sunt enumerate conform clasificării MedDRA pe aparate, organe şi sisteme. Frecvenţele sunt definite folosind următoarea convenţie: foarte frecvente (≥1/10), frecvente (≥1/100 şi <1/10), mai puţin frecvente (≥1/1000 şi <1/100), rare (≥1/10000 şi <1/1000); foarte rare (<1/10000), cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile). În cadrul fiecărei grupe de frecvenţă, reacţiile adverse sunt prezentate în ordinea descrescătoare a gravităţii.

Tabelul 1

 

 

 

 

 

 

 

 

 

autorizat

Infecţii şi infestări

Mai puţin

 

Gripă, rinofaringită

 

frecvente

 

 

 

Tulburări hematologice şi limfatice

Mai puţin

 

Anemie

 

 

frecvente

 

 

 

Tulburări ale sistemului imunitar

Cu frecvenţă

 

Reacţii de hipersensibilitate

 

necunoscută**

incluzând caz ri rare de

 

 

 

bronhoconstricţie, urticarie şi

 

 

 

angioedem, precum şi cazuri foarte

 

 

este

 

 

 

 

rare de şoc/reacţie anafilactică

Tulburări metabolice şi de nutriţie

Frecvente

 

Hipocalcemie*

 

Mai puţin

 

Anorexie, apetit alimentar redus

 

frecvente

 

 

 

Tulburări psihice

Mai puţ n

 

Insomnie

 

frecvente

 

 

 

Tulburări ale sistemului nervos

Frecvente

 

Cefalee, ameţeli

 

nu

 

 

 

 

Maimaipuţin

 

Letargie, parestezie, somnolenţă,

 

frecvente

 

tremor, sincopă, disgeuzie

Tulburări oculare

Frecvente

 

Hiperemie oculară

Medicamentul

Mai puţin

 

Conjunctivită, dureri oculare

 

 

 

frecvente

 

 

 

 

Rare

 

Uveită, episclerită, irită

 

Cu frecvenţă

 

Sclerită şi inflamare la nivelul

 

necunoscută**

orbitelor

Tulburări acustice şi vestibulare

Mai puţin

 

Vertij

 

 

frecvente

 

 

 

Tulburări card a e

Frecvente

 

Fibrilaţie atrială

 

Mai puţin

 

Palpitaţii

 

frecvente

 

 

 

Tulburări vasculare

Mai puţin

 

Hipertensiune arterială, hipermie

 

frecvente

 

facială

 

 

Cu frecvenţă

 

Hipotensiune arterială (unii pacienţi

 

necunoscută**

au prezentat factori de risc

 

 

 

preexistenţi)

Tulburări respiratorii, toracice şi

Mai puţin

 

Tuse, dispnee

mediastinale

frecvente

 

 

 

Tulburări gastro-intestinale

 

Frecvente

 

Greaţă, vărsături, diaree

 

 

Mai puţin

 

Dispepsie, dureri în etajul abdominal

 

 

frecvente

 

superior, dureri abdominale, boală de

 

 

 

 

reflux gastroesofagian, constipaţie,

 

 

 

 

xerostomie, esofagită, dureri dentare,

 

 

 

 

gastrită#

Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului

 

Mai puţin

 

Erupţii cutanate tranzitorii,

subcutanat

 

frecvente

 

hiperhidroză, prurit, eritem

Tulburări musculo-scheletice şi ale

 

Frecvente

 

Mialgie, artralgie, dureri osoase,

ţesutului conjunctiv

 

 

 

dureri la nivelul spatelui, dureri ale

 

 

Mai puţin

 

extremităţilor

 

 

 

Durere nucală, rigiditate musculo-

 

 

frecvente

 

scheletică, tumefiere a rticul ţiilor,

 

 

 

 

spasme musculare, dureri la nivelul

 

 

 

 

umerilor, durere musculo-scheletică,

 

 

 

 

rigiditate articula ă, a t ită,

 

 

Rare

 

slăbiciune musculară

 

 

 

Fracturi s btrohanteriene şi fracturi

 

 

 

 

de diafiză femurală atipice† (reacţii

 

 

 

 

adv rse specifice clasei

 

 

 

 

autorizat

 

 

Cu frecvenţă

bifosfonaţilor)

 

 

O eonecroză de maxilar (vezi pct.

 

 

necunoscută**

4.4 şi 4.8. Efecte de clasă)

Tulburări renale şi ale căilor urinare

 

Mai puţ n

 

Creştere a creatininemiei, polakiurie,

 

 

frecvente

este

 

 

 

proteinurie

 

 

Cu frecvenţă

Insuficienţă renală. S-au raportat

 

 

necunoscută**

cazuri rare de insuficienţă renală care

 

 

mai

necesită dializă şi cazuri rare de

 

nu

 

insuficienţă renală cu evoluţie letală

 

 

la pacienţii cu disfuncţie renală

 

 

preexistentă sau cu alţi factori de

 

 

risc, precum vârstă înaintată,

 

 

 

 

 

 

 

 

medicaţie nefrotoxică administrată

 

 

 

 

concomitent, terapie concomitentă cu

 

 

 

 

diuretice sau deshidratare în perioada

 

 

 

 

post-perfuzare (vezi pct. 4.4 şi 4.8.

 

 

 

 

Efecte de clasă)

Tulburări gener le şi la nivelul locului de

Foarte

 

Febră

administrare

 

frecvente

 

 

Medicamentul

 

Frecvente

 

Simptome asemănătoare gripei,

 

 

 

frisoane, oboseală, astenie, durere,

 

 

 

stare generală de rău, reacţie la locul

 

Mai puţin

 

perfuzării

 

 

Edem periferic, sete, reacţie de fază

 

 

frecvente

 

acută, durere toracică de etiologie

 

 

Cu frecvenţă

non-cardiacă

 

 

Deshidratare secundară simptomelor

 

 

necunoscută**

apărute după administrarea dozei,

 

 

 

 

cum sunt febră, vărsături sau diaree

Investigaţii diagnostice

 

Frecvente

 

Creşterea valorii concentraţiei

 

 

Mai puţin

 

plasmatice a proteinei C reactive

 

 

 

Reducere a calcemiei

 

 

frecvente

 

 

#Observate la pacienţii cărora li se administrează concomitent corticosteroizi.

*Frecvente numai în boala Paget.

** Bazate pe raportări după punerea pe piaţă. Frecvenţa nu poate fi estimată din datele disponibile.

Identificate în timpul experienţei de după punerea pe piaţă.

Descriere a reacţiilor adverse selectate Efecte de clasă:

Insuficienţă renală

Acidul zoledronic a fost asociat cu apariţia insuficienţei renale manifestată prin deteriorarea funcţiei renale (respectiv, valoare crescută a creatininemiei) şi în cazuri rare prin insuficienţă renală acută. Apariţia insuficienţei renale a fost observată ca urmare a administrării de acid zoledronic, în special la pacienţii cu disfuncţie renală preexistentă sau cu factori de risc suplimentari (de exemplu vârstă înaintată, pacienţi cu neoplasm trataţi prin chimioterapie, medicamente nefrotoxice administrate concomitent, terapie concomitentă cu diuretice, deshidratare severă), la majoritatea dintre aceştia fiind

administrată o doză de 4 mg la interval de 3-4 săptămâni, dar a fost observată la pacienţi şi după o

singură administrare.

autorizat

 

În studiile clinice efectuate pentru indicaţia de osteoporoză, modificarea clearance-ului creatininei (măsurat anual înainte de administrare) şi incidenţa insuficienţei şi disfuncţiei renale au fost comparabile pentru grupul de tratament cu acid zoledronic şi grupul la care s-a administrat placebo, în decurs de trei ani. A existat o creştere temporară a creatininemiei observată în decurs de 10 zile la

1,8% dintre pacienţii trataţi cu acid zoledronic, comparativ cu 0,8% dintre p cienţii cărora li s-a administrat placebo.

Hipocalcemie

În studii clinice efectuate pentru indicaţia de osteoporoză, aproximativeste0,2% dintre pacienţi au

prezentat scăderi notabile ale concentraţiilor plasmatice ale calciului (mai puţin de 1,87 mmol/l) ca urmare a administrării acidului zoledronic. Nu au fost observate cazuri simptomatice de hipocalcemie.

În studiile efectuate pentru indicaţia de boală Paget,mais- observat hipocalcemie simptomatică la aproximativ 1% dintre pacienţi, aceasta dispărând ulterior, la toţi aceşti pacienţi.

acid zoledronic incluşi în studiile efec ate pentru indicaţia de boală Paget. Frecvenţa apariţiei hipocalcemiei a fost mult mai mică după perfuziile ulterioare.

Pe baza determinărilor de laborator, s-au observatnu concentraţii plasmatice ale calciului sub limita valoriiMedicamentulnormale (mai puţin de 2,10 mmo / ), asimptomatice, temporare, la 2,3% dintre pacienţii trataţi cu acid zoledronic din cadrul unui st diu c inic mare, în comparaţie cu 21% dintre pacienţii trataţi cu

În studiul efectuat pentru indicaţia de osteoporoză post-menopauză, în studiul efectuat pentru indicaţia de prevenire a fracturilor clinice după fractura de şold precum şi în studiile efectuate pentru indicaţia de boală Paget, tuturor p cienţilor li s-au administrat suplimente adecvate de vitamina D şi calciu

(vezi şi pct. 4.2). În studiul efectuat pentru indicaţia de prevenire a fracturilor clinice ca urmare a unei fracturi de şold recente, concentraţiile vitaminei D nu au fost determinate în mod obişnuit, dar la majoritat a pacienţilor s-a administrat o doză de încărcare de vitamina D, înainte de administrarea de acid zol dronic (vezi pct. 4.2).

Reacţii locale

Într-un studiu clinic mare, după administrarea de acid zoledronic, s-au raportat reacţii locale la locul de perfuzare, cum sunt eritem, tumefiere şi/sau durere (0,7%).

Osteonecroză de maxilar

Cazuri de osteonecroză de maxilar superior şi maxilar inferior (în principal la nivelul maxilarului superior) au fost raportate mai puţin frecvent, în special la pacienţii cu neoplasm trataţi cu bifosfonaţi, inclusiv acid zoledronic. Mulţi dintre aceşti pacienţi au prezentat semne de infecţie locală, inclusiv osteomielită şi majoritatea raportărilor se referă la pacienţii cu neoplasm, după extracţii dentare sau alte tipuri de chirurgie dentară. Osteonecroza de maxilar implică multipli factori de risc bine documentaţi, inclusiv un diagnostic de neoplasm, tratamente concomitente (de exemplu: chimioterapie, medicamente anti-angiogenice, radioterapie, utilizare de corticosteroizi) şi afecţiuni

patologice co-morbide (de exemplu: anemie, coagulopatii, infecţii, afecţiuni dentare preexistente). Ca măsură de precauţie se recomandă evitarea intervenţiilor chirurgicale dentare, deoarece recuperarea poate fi prelungită (vezi pct. 4.4). Într-un studiu clinic mare care a inclus 7736 pacienţi, osteonecroza de maxilar a fost raportată la un singur pacient tratat cu acid zoledronic şi la un singur pacient căruia i s-a administrat placebo. Ambele cazuri s-au vindecat.

Fracturi femurale atipice

În timpul experienţei de după punerea pe piaţă, au fost raportate următoarele reacţii adverse (frecvenţă rară): fracturi atipice subtrohanteriene şi de diafiză femurală (reacţii adverse specifice clasei bifosfonaţilor).

Raportarea reacţiilor adverse suspectate

autorizat

Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată prin intermediul sistemului naţional de raportare, aşa cum este menţionat în Anexa V.

4.9 Supradozaj

Experienţa clinică privind supradozajul acut este limitată. Pacienţii cărora li s- administrat doze mai mari decât cele recomandate trebuie supravegheaţi cu atenţie. În eventu lit tea unui supradozaj care determină o hipocalcemie semnificativă clinic, corectarea acesteiaestepoa fi realizată prin administrare de suplimente orale de calciu şi/sau gluconat de calciu în perfuzie in ravenoasă.

5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE

5.1 Proprietăţi farmacodinamice

 

mai

 

 

Grupa farmacoterapeutică: medicamente pentru tratamentul afecţiunilor osoase, bifosfonaţi, codul

ATC: M05BA08

nu

 

Mecanism de acţiune

 

Medicamentul

 

 

Acidul zoledronic aparţine clasei bifosfonaţilor care conţin azot şi are acţiune predominantă asupra osului. Acidul zoledronic este un i hibitor al resorbţiei osoase osteoclastice.

Efecte farmacodinamice

Acţiunea selectivă bifosfonaţilor asupra oaselor se bazează pe afinitatea lor mare pentru osul mineralizat.

Principala ţintă moleculară a acidului zoledronic din osteoclast este enzima farnesil-pirofosfat sintetaza. Durata lungă de acţiune a acidului zoledronic este atribuibilă afinităţii sale mari de legare pentru situs-ul activ al farnesil-pirofosfat (FPP) sintetazei şi afinităţii sale puternice de legare de mineralele osoase.

Tratamentul cu acid zoledronic a redus rapid rata turnover-ului osos de la valorile post-menopauză crescute, cu valoarea minimă pentru marker-ii de resorbţie observată la 7 zile şi pentru marker-ii de formare la 12 săptămâni. Ulterior, valorile markeri-lor osoşi s-au stabilizat în intervalul pre- menopauză. Nu a existat o reducere progresivă a marker-ilor turnover-ului osos în cazul administrării repetate anual.

Eficacitatea clinică în tratamentul osteoporozei post-menopauză (PFT)

Eficacitatea şi siguranţa utilizării dozei de acid zoledronic 5 mg o dată pe an, timp de 3 ani consecutiv, au fost demonstrate la femei aflate în post-menopauză (7736 femei cu vârste cuprinse între 65 şi 89 ani), care prezentau: fie densitate minerală osoasă la nivelul colului femural (DMO) cu un scor T ≤ –1,5 şi cel puţin două fracturi vertebrale existente uşoare sau una moderată; fie DMO la

nivelul colului femural cu un scor T ≤ –2,5 cu sau fără semne ale unei (unor) fracturi vertebrale existente. 85% dintre paciente nu au fost tratate anterior cu bifosfonaţi. Femeile care au fost evaluate pentru a se stabili incidenţa fracturilor vertebrale nu au utilizat tratament concomitent pentru osteoporoză, dar această terapie a fost permisă la femeile care au participat la evaluările fracturilor de şold şi ale tuturor fracturilor clinice. Tratamentul concomitent pentru osteoporoză a inclus: calcitonină, raloxifen, tamoxifen, terapie de substituţie hormonală, tibolonă, dar a exclus alţi bifosfonaţi. La toate femeile s-au administrat 1000 până la 1500 mg calciu elementar şi 400 până la

1200 UI vitamina D, ca suplimente, zilnic.

Efectul asupra fracturilor vertebrale morfometrice

Acidul zoledronic a scăzut semnificativ incidenţa uneia sau mai multor fracturi vertebrale noi în decurs de trei ani şi după numai un an (vezi Tabelul 2).

Tabelul 2 Rezumatul parametrilor de eficacitate asupra fracturilor vertebrale după 12, 24 şi

36 luni

Rezultat

Acid

Placebo

Reducere absolută

Reducere relativă a

 

zoledronic

(%)

a incidenţei

incidenţei fracturilor

 

(%)

 

fracturilor % (IÎ)

% (IÎ)

Cel puţin o fractură

1,5

3,7

2,2 (1,4, 3,1)

60 (43, 72)**

vertebrală nouă (0–1 an)

 

 

 

autorizat

Cel puţin o fractură

2,2

7,7

5,5 (4,4, 6,6)

71 (62, 78)**

vertebrală nouă (0–2 ani)

 

 

 

 

 

Cel puţin o fractură

3,3

10,9

7,6 (6,3, 9,0)

70 (62, 76)**

vertebrală nouă (0–3 ani)

 

 

este

 

 

** p <0.0001

 

 

 

 

 

Pacienţii cu vârsta de 75 ani şi peste trataţi cu acidmaizoledronic au prezentat o reducere de 60% a riscului de apariţie a fracturilor vertebrale, faţă de pacienţii la care s-a administrat cu placebo (p<0,0001).

Acidul zoledronic a demonstrat un efect constant în decurs de 3 ani, efect care a determinat reducerea cu 41% a riscului de apariţie a fracturilor de şold (IÎ 95%, 17% până la 58%). Rata de producere a fracturilor de şold a fost de 1,44% la pacienţii trataţi cu acid zoledronic, faţă de 2,49% la pacienţii la care s-a administrat placebo. Reducerea riscului a fost de 51% la pacienţii care nu au fost trataţi anterior cu bifosfon ţi şi de 42% la pacienţii cărora li s-a permis să utilizeze tratamentul concomitent pentru osteoporoză.

Efectul asupra tuturor fracturilor clinice

Toate fracturile clinice au fost verificate pe baza dovezilor radiografice şi/sau clinice. Un rezumat al rezultat lor ste prezentat în Tabelul 3.

Tabelul 3 Comparaţii între tratamente ale incidenţei variabilelor principalelor fracturi clinice

Efectul asupra fracturilor de şold

nu

Medicamentul

 

în decurs de 3 ani

Rezultat

Acid

Placebo

Reducere absolută

Reducerea

 

zoledronic

(N=3861)

a frecvenţei de

relativă a

 

(N=3875)

frecvenţă de

producere a

riscului de

 

frecvenţă de

producere a

fracturilor %

incidenţă a

 

producere a

evenimentulu

(IÎ)

fracturilor %

 

evenimentului

i (%)

 

(IÎ)

 

(%)

 

 

 

Orice fractură clinică (1)

8,4

12,8

4,4 (3,0, 5,8)

33 (23, 42)**

Fractură vertebrală clinică

0,5

2,6

2,1 (1,5, 2,7)

77 (63, 86)**

(2)

 

 

 

 

 

Fractură non-vertebrală (1)

8,0

10,7

2,7 (1,4, 4,0)

25 (13, 36)*

*Valoare p <0,001, **Valoare p <0,0001

 

 

 

(1)

Excluzând fracturile degetelor de la mâini şi de la picioare şi cele faciale

 

(2)

Incluzând fracturile vertebrale toracice clinice şi lombare clinice

 

Efectul asupra densităţii minerale osoase (DMO)

Acidul zoledronic a crescut semnificativ valoarea DMO în zona lombară a coloanei vertebrale, în regiunea şoldului şi în porţiunea distală a radiusului, în comparaţie cu administrarea de placebo, la toate momentele de determinare (după 6, 12, 24 şi 36 luni). În decurs de 3 ani, tratamentul cu acid zoledronic a dus la o creştere cu 6,7% a DMO în zona lombară a coloanei vertebrale, cu 6,0% la

nivelul şoldului total, cu 5,1% la nivelul colului femural şi cu 3,2% la nivelul porţiunii distale a radiusului, în comparaţie cu placebo.

Histologie osoasă

Au fost obţinute biopsii osoase din creasta iliacă la 1 an după administrareaautorizatcelei de-a t e a doze

anuale, de la 152 paciente cu osteoporoză aflate în post-menopauză cărora li s-au administrat acid

zoledronic (N=82) sau placebo (N=70). Analiza histomorfometrică a indicat o reducere de 63% a

turnover-ului osos. La pacientele tratate cu acid zoledronic, nu s-au detectat osteomalacie, fibroză a

măduvei osoase sau apariţia de defecte osoase. Marker-ul de tetraciclină fost detectabil la toate cele

82 biopsii obţinute de la pacientele tratate cu acid zoledronic, cu excepţia uneia. Analiza tomografică

 

 

este

microcomputerizată (μCT) a demonstrat un volum osos trabecular cr scut şi menţinerea arhitecturii

osoase trabeculare la pacientele tratate cu acid zoledronic, în comparaţie cu placebo.

Marker-ii turnover-ului osos

mai

 

Fosfataza alcalină specific osoasă (FASO), propeptida ser că N-terminală a colagenului de tip I (P1NP) şi beta-C-telopeptidele serice (b-CTx) au fost ev lu te în subseturi de 517 până la 1246 pacienţi, la intervale periodice, pe durata întregului studiu. Tratamentul cu o doză anuală de 5 mg acid

cu 61% sub valoarea iniţială, după 12 lu i şi a fost menţinută la 52% sub valoarea iniţială, după 36

zoledronic a redus semnificativ FASO cu 30% faţă de valoarea iniţială, după 12 luni, valoare care a fost menţinută la 28% sub valoarea iniţială,nud pă 36 luni. Valoarea P1NP a fost redusă semnificativ

osos s-au încadrat în intervalul preclimacteric la sfârşitul fiecărui an. Administrarea repetată nu a condus la o reducere suplim tară a marker-ilor turnover-ului osos.

luni. MedicamentulValoarea B-CTx a fost redusă semnificativ cu 61% sub valoarea iniţială, după 12 luni şi a fost menţinută la 55% sub valoarea iniţială, d pă 36 luni. În toată această perioadă, marker-ii turnover-ului

Efectul asupra înălţi ii

În cadrul studiului de trei ani efectuat pentru indicaţia de osteoporoză, înălţimea în poziţie verticală a fost măsurată anu l u jutorul unui antropometru. Grupul tratat cu acid zoledronic a prezentat o scădere în înălţ me mai mică cu aproximativ 2,5 mm, în comparaţie cu grupul la care s-a administrat placebo (IÎ 95%: 1,6 mm, 3,5 mm) [p<0,0001].

Zile de incapacitate

Acidul zoledronic a redus semnificativ numărul mediu de zile de activitate limitată şi numărul de zile

de repaus la pat din cauza durerilor dorsale, cu 17,9 zile, respectiv, cu 11,3 zile, în comparaţie cu

placebo şi a redus semnificativ numărul mediu de zile de activitate limitată şi numărul de zile de repaus la pat din cauza fracturilor, cu 2,9 zile, respectiv, cu 0,5 zile, în comparaţie cu placebo (pentru toate p<0,01).

Eficacitatea clinică în tratamentul osteoporozei la pacienţi cu risc crescut de fracturi după o fractură de şold recentă (RFT)

S-a evaluat incidenţa fracturilor clinice, incluzând fracturile vertebrale, non-vertebrale şi de şold, la 2127 bărbaţi şi femei cu vârste cuprinse între 50-95 ani (media de vârstă fiind 74,5 ani) cu fractură de şold recentă (în decurs de 90 zile) determinată de un traumatism minor, care au fost urmăriţi pe o perioadă medie de 2 ani de administrare a medicamentului studiat. Aproximativ 42% dintre pacienţi au avut un scor T al DMO la nivelul colului femural sub -2,5 şi aproximativ 45% dintre pacienţi au

avut un scor T al DMO la nivelul colului femural de peste -2,5. S-a administrat acid zoledronic o dată pe an, până când cel puţin 211 pacienţi din populaţia de studiu a avut fracturi clinice confirmate. Concentraţiile vitaminei D nu au fost determinate în mod obişnuit, dar majorităţii pacienţilor i s-a administrat o doză de încărcare de vitamina D (50000 până la 125000 UI pe cale orală sau intramusculară) cu 2 săptămâni înainte de perfuzie. Tuturor participanţilor la studiu li s-au administrat doze zilnice suplimentare de 1000 până la 1500 mg calciu elementar, plus 800 până la 1200 UI vitamină D. Unui procent de nouăzeci şi cinci la sută dintre pacienţi i s-a administrat perfuzia la interval de două sau mai multe săptămâni de la remedierea fracturii de şold, iar mediana duratei până la administrarea perfuziei a fost de aproximativ şase săptămâni de la remedierea fracturii de şold. Criteriul principal de evaluare a eficacităţii a fost incidenţa fracturilor clinice pe durata studiului.

Efectul asupra tuturor fracturilor clinice

 

 

 

Incidenţele variabilelor principalelor fracturi clinice sunt prezentate în Tabelul 4.

 

 

 

 

 

autorizat

Tabelul 4 Comparaţii între tratamente ale incidenţei variabilelor principalelor fr cturi clinice

Rezultat

 

Acid

Placebo

Reducere

Reducerea relativă

 

 

zoledronic

(N=1062)

absolu ă a

a riscului de

 

 

(N=1065)

frecvenţă de

frecvenţei de

incidenţă a

 

 

frecvenţă de

producere a

prod cere a

fracturilor % (IÎ)

 

 

producere a

evenimentului

fr cturilor %

 

 

 

evenimentului

(%)

(IÎ)

 

 

 

(%)

 

 

 

Orice fractură clinică (1)

 

8,6

13,9

5,3 (2,3, 8,3)

35 (16, 50)**

Fractură vertebrală clinică (2)

 

1,7

3,8

2,1 (0,5, 3,7)

46 (8, 68)**

 

 

 

mai

 

 

Fractură non-vertebrală (1)

 

7,6

10,7 este3,1 (0,3, 5,9)

27 (2, 45)*

*Valoare p <0,05, **valoare p <0,01

 

 

 

(1) Excluzând fracturile degetelor de la mâini şi de la picioare şi cele faciale

 

(2) Incluzând fracturile vertebrale toracice clinice şi lo bare clinice

 

 

 

 

nu

 

 

 

Studiul nu a fost conceput pentru a măsura diferenţe semnificative în ceea ce priveşte fractura de şold,

întreguluiMedicamentulşold şi cu 4,3% la nivelul colului femural, pe durata a 24 luni, comparativ cu placebo.

dar s-a observat o tendinţă de reducere a apariţiei de noi fracturi de şold.

 

Mortalitatea de orice cauză a fos

de 10% (101 pacienţi) în cadrul grupului de tratment cu acid

zoledronic comparativ cu 13% (141 pacienţi) în cadrul grupului la care s-a administrat placebo.

Aceasta corespunde unei scăd ri cu 28% a riscului mortalităţii de orice cauză (p= 0,01).

Incidenţa cazurilor de întârziere a vindecării fracturii de şold a fost comparabilă între grupul de tratament cu a d zoledronic (34 [3,2%]) şi grupul la care s-a administrat placebo (29 [2,7%]).

Efectul asupra ensităţii minerale osoase (DMO)

În studiul HORIZON-RFT tratamentul cu acid zoledronic a crescut semnificativ DMO la nivelul întregului şold şi colului femural, faţă de administrarea de placebo, la toate momentele de determinare. Tratamentul cu acid zoledronic a determinat o creştere a DMO cu 5,4% la nivelul

Eficacitatea clinică la bărbaţi

În studiul HORIZON-RFT 508 bărbaţi au fost randomizaţi în studiu şi unui număr de 185 pacienţi li s- a determinat DMO la 24 luni. La 24 luni s-a observat o creştere similară semnificativă cu 3,6% a DMO la nivelul întregului şold la pacienţii trataţi cu acid zoledronic, comparativ cu efectele observate la femeile aflate în post-menopauză, în studiul HORIZON-PFT. Studiul nu a fost ponderat pentru a arăta o reducere a fracturilor clinice la bărbaţi; incidenţa fracturilor clinice a fost de 7,5% la bărbaţii trataţi cu acid zoledronic faţă de 8,7% pentru grupul la care s-a administrat placebo.

Într-un alt studiu efectuat la bărbaţi (studiul CZOL446M2308), perfuzia anuală cu acid zoledronic nu a prezentat rezultate inferioare faţă de administrarea săptămânală de alendronat, în ceea ce priveşte modificarea procentuală a DMO la nivelul coloanei vertebrale lombare după 24 luni faţă de valoarea iniţială.

Eficacitatea clinică în osteoporoza asociată terapiei cronice, sistemice, cu corticosteroizi

Eficacitatea şi siguranţa acidului zoledronic în tratamentul şi prevenirea osteoporozei asociate terapiei sistemice pe termen lung cu corticosteroizi au fost evaluate în cadrul unui studiu randomizat, multicentric, dublu-orb, stratificat, controlat activ, la 833 bărbaţi şi femei cu vârste cuprinse între 18 şi 85 ani (vârsta medie pentru bărbaţi 56,4 ani; pentru femei, 53,5 ani) trataţi cu > 7,5 mg pe zi prednison oral (sau echivalent). Pacienţii au fost clasificaţi în funcţie de durata utilizării de corticosteroizi anterior randomizării (≤ 3 luni faţă de > 3 luni). Durata studiului a fost de un an.

1000 mg calciu elementar plus 400 până la 1000 UI supliment de vitamina D pe zi. Eficacit tea fost

Pacienţii au fost randomizaţi pentru a li se administra fie acid zoledronic 5 mg în perfuzie unică, fie o doză de risedronat 5 mg utilizată oral, zilnic, timp de un an. Toţi participanţiiautorizatau fost trat ţi cu

demonstrată dacă s-a evidenţiat non-inferioritate faţă de risedronat, secvenţial în rapo t cu modificarea

procentuală a DMO la nivelul coloanei vertebrale lombare după 12 luni faţă de val a ea iniţială la

subgrupurile de tratament, respectiv, de prevenţie. Majoritatea pacienţilor au c n inuat să utilizeze corticosteroizi pe durata de un an a studiului.

Efectul asupra densităţii minerale osoase (DMO)

anterior randomizării, acidul zoledronic a crescut DMO la n estev lul coloanei vertebrale lombare cu 4,06%, faţă de 2,71% în cazul risedronatului (diferenţă med e: 1,36% ; p<0,001). La subgrupul de

Creşterile DMO au fost semnificativ mai mari în grupul tratat cu acid zol dronic, la nivelul zonei lombare a coloanei vertebrale şi a colului femural după 12 luni, în comparaţie cu grupul tratat cu

risedronat (p total <0,03). La subgrupul de pacienţi care utilizau corticosteroizi mai mult de 3 luni

pacienţi trataţi cu corticosteroizi timp de 3 luni sau m i puţin anterior randomizării, acidul zoledronic

a crescut DMO la nivelul coloanei vertebrale lo bare cu 2,60%, faţă de 0,64% în cazul risedronatului

(diferenţă medie: 1,96% ; p<0,001). Studiul nu amaifost ponderat pentru a arăta o reducere a fracturilor

 

nu

clinice, comparativ cu utilizarea de risedronat. Incidenţa fracturilor a fost de 8 pentru pacienţii trataţi

cu acid zoledronic, faţă de 7 pentru pacie ţii trataţi cu risedronat (p=0,8055).

Medicamentul

 

Eficacitatea clinică în tratamentul bolii Paget osoase

Acidul zoledronic a fost studiat la pacienţii de sex masculin şi feminin, cu vârsta peste 30 de ani, care au prezentat iniţial forma uşoară sau moderată a bolii Paget osoase (la intrarea în studiu, mediana concentraţiei plasmatice a fosfatazei alcaline a fost de 2,6-3,0 ori mai mare decât valoarea superioară a intervalului de referinţă al valorilor normale, specific vârstei), confirmată radiografic.

Eficacitatea unei perfuzii cu acid zoledronic 5 mg, comparativ cu doze zilnice de 30 mg risedronat, administrate t mp de 2 luni, a fost demonstrată în două studii comparative cu durata de 6 luni. După 6 luni, acidul zole ronic a prezentat 96% (169/176) şi 89% (156/176) procente de răspuns şi normalizare a concentraţiei plasmatice a fosfatazei alcaline (FAP), comparativ cu 74% (127/171) şi

58% (99/171) pentru risedronat (pentru toate, p<0,001).

În cazul rezultatelor cumulate pentru 6 luni, s-a observat o scădere similară pentru acid zoledronic şi risedronat a severităţii durerii şi scorurilor interferenţei durerii, comparativ cu valoarea iniţială.

Pacienţii care au fost clasificaţi ca responsivi la sfârşitul celor 6 luni ale studiului principal au fost eligibili pentru o perioadă extinsă de urmărire. După o perioadă medie de urmărire de 3,8 ani de la administrare, din cei 153 pacienţi trataţi cu acid zoledronic şi 115 pacienţi trataţi cu risedronat, care au intrat în studiul de observare extins, proporţia de pacienţi care au încheiat perioada extinsă de urmărire din cauza necesităţii repetării tratamentului (judecată clinică) a fost mai mare pentru risedronat (48 pacienţi sau 41,7%) comparativ cu acidul zoledronic (11 pacienţi sau 7,2%). Perioada medie de încheiere a Perioadei extinse de urmărire din cauza necesităţii repetării tratamentului pentru boala Paget de la administrarea iniţială a fost mai mare pentru acidul zoledronic (7,7 ani) decât pentru risedronat (5,1 ani).

Şase pacienţi care au prezentat răspuns terapeutic la 6 luni după tratamentul cu acid zoledronic şi ulterior au prezentat recurenţa bolii în timpul perioadei extinse de urmărire, au repetat tratamentul cu acid zoledronic, după o perioadă medie de timp de 6,5 ani de la tratamentul iniţial până la repetarea tratamentului. Cinci din 6 pacienţi au prezentat valori ale FAP cuprinse în intervalul valorilor normale în luna 6 (Ultima observaţie reportată, UOR).

După 6 luni de la tratamentul cu doza de acid zoledronic 5 mg s-a evaluat histologia osoasă la 7 pacienţi cu boala Paget. Rezultatele biopsiei osoase au demonstrat o calitate osoasă normală, fără urme de deteriorare determinată de remodelarea osoasă şi defecte de mineralizare. Aceste rezultate au fost în concordanţă cu marker-ul biochimic care dovedeşte normalizarea turnover-ului osos.

Agenţia Europeană pentru Medicamente a acordat o derogare de la obligaţia de depunere a rezultatelor studiilor efectuate cu medicamentul de referinţă care conţine autorizatacid zoledronic la o e subgrupele de copii şi adolescenţi în boala Paget a oaselor, la femei aflate în post-menop u ă cu osteoporoză cu un risc crescut de fracturi, la bărbaţi cu osteoporoză cu risc crescut de f acturi şi prevenirea fracturilor clinice după fractura şoldului la bărbaţi şi femei (vezi pct. 4.2 pent u informaţii privind utilizarea la copii şi adolescenţi).

5.2 Proprietăţi farmacocinetice

Administrarea în perfuzie cu durata de 5 şi 15 minute a dozelor de acid zoledronic 2, 4, 8 şi 16 mg ca doză unică sau doze repetate la 64 pacienţi a furnizat următoarele date farmacocinetice, care s-au dovedit a fi independente de doză.

Distribuție

mai

este

După iniţierea perfuziei cu acid zoledronic, concentr ţiile pl

smatice ale substanţei active cresc rapid,

atingând concentraţia plasmatică maximă la sfârşitul perioadei de perfuzare, urmând o scădere rapidă

până la < 10% din valoarea concentraţiei plasmatice axime după 4 ore şi < 1% din valoarea

 

nu

concentraţiei plasmatice maxime după 24 ore, cu o perioadă ulterioară prelungită de concentraţii

foarte mici, care nu depăşesc 0,1% din valoarea concentraţiilor plasmatice maxime.

Medicamentul

 

Acidul zoledronic administrat in ravenos se elimină printr-un proces trifazic: o eliminare rapidă bifazică din circulaţia sistemică, cu impi de înjumătăţire plasmatică t½α de 0,24 ore şi t½β de 1,87 ore, urmată de o fază de eliminare lu gă, cu un timp de înjumătăţire plasmatică prin eliminare t½γ de 146 ore. După administrarea de doze repetate, la interval de 28 zile, nu s-a înregistrat o acumulare a substanţei active în plas ă. Fazele iniţiale de distribuţie (α şi β, cu valorile t½ de mai sus) reprezintă probabil captarea r pidă în oase şi excreţia pe cale renală.

Eliminare

Acidul zole ronic nu este metabolizat şi se excretă nemodificat pe cale urinară. În timpul primelor 24 ore, 39 ± 16% in doza administrată se regăseşte în urină, în timp ce cantitatea rămasă este în principal l gată la nivelul ţesutului osos. Această captare în oase este comună tuturor bifosfonaţilor şi se presupune că este o consecinţă a analogiei structurale cu pirofosfonaţii. Similar altor bifosfonaţi, timpul de retenţie a acidului zoledronic în oase este foarte lung. De la nivelul ţesutului osos, această cantitate este eliberată foarte lent înapoi în circulaţia sistemică şi este eliminată pe cale urinară.

Clearance-ul total corporal este de 5,04 ± 2,5 l/oră, este independent de doză şi nu este influenţat de sex, vârstă, rasă sau greutate corporală. Variaţia inter şi intraindividuală a clearance-ului plasmatic al acidului zoledronic a fost de 36%, respectiv de 34%. Creşterea duratei perfuziei de la 5 la 15 minute determină o scădere cu 30% a concentraţiei acidului zoledronic la sfârşitul perfuziei, dar nu are efect asupra ariei de sub curba concentraţiei plasmatice în funcţie de timp.

Relaţii farmacocinetice/farmacodinamice

Nu au fost efectuate studii privind interacţiunile acidului zoledronic cu alte medicamente. Deoarece la om acidul zoledronic nu este metabolizat şi s-a demonstrat că substanţa nu prezintă efect sau are capacitate redusă ca inhibitor care acţionează direct şi/sau ireversibil, dependent de metabolism,

asupra enzimelor citocromului P450, este puţin probabil ca acidul zoledronic să reducă clearance-ul metabolic al substanţelor metabolizate prin intermediul sistemelor enzimatice ale citocromului P450.

Acidul zoledronic nu este legat în proporţie mare de proteinele plasmatice (legare de aproximativ 43- 55%), legarea de proteinele plasmatice fiind independentă de concentraţie. De aceea, este puţin probabil să apară interacţiuni determinate de deplasarea medicamentelor care se leagă în proporţie mare de proteinele plasmatice.

Grupe speciale de pacienţi (vezi pct. 4.2)

Insuficienţa renală

Clearance-ul renal al acidului zoledronic a fost corelat cu clearance-ului creatininei, clearance-ul renal reprezentând 75 ± 33% din clearance-ul creatininei, cu o medie de 84 ± 29 ml/min (între 22 şi

143 ml/min) la 64 pacienţi incluşi în studii. Creşterea mică a ASC(0-24ore), de la aproximativ 30% la 40% observată în cazul insuficienţei renale uşoare până la moderate, comparativautorizatcu un pacient cu funcţie renală normală şi lipsa acumulării medicamentului la administrarea de doze repet te,

independent de starea funcţiei renale, sugerează că nu este necesară ajustarea dozelor de cid

zoledronic în insuficienţa renală uşoară (Clcr = 50-80 ml/min) şi moderată până la un clea ance al creatininei de 35 ml/min. Este contraindicată administrarea acid zoledronic la pacienţi cu insuficienţă renală severă (clearance-ul creatininei < 35 ml/min) din cauza riscului crescut de apariţie a insuficienţei renale la acest grup de pacienţi.

5.3 Date preclinice de siguranţă

Toxicitate acută

 

 

Cea mai mare doză unică non-letală administrată intravenos a fo t de 10 mg/kg la şoarece şi de

0,6 mg/kg la şobolan. La câini, în studiile cu doză unică cu administrare perfuzabilă, doza de

 

 

mai

1,0 mg/kg (de 6 ori expunerea terapeutică umană recom nd tă,estepe baza ASC), administrată într-un

interval mai mare de 15 minute, a fost bine tolerată, fără efecte renale.

Toxicitate subcronică şi cronică

nu

 

În studii cu administrare în perfuzie intravenoasă, la şobolan s-a stabilit tolerabilitatea renală a

acidului zoledronic în condiţiile administrării a 0,6 mg/kg în perfuzii cu durata de 15 minute, la

Medicamentul

 

interval de 3 zile, şase perfuzii în total (pentru o doză cumulată care corespunde la valori ale ASC de aproximativ 6 ori mai mari decât exp nerea terapeutică la om), în timp ce la câine 5 perfuzii intravenoase cu durata de 15 minu e a câte 0,25 mg/kg, administrate la interval de 2-3 săptămâni (o doză cumulată care corespunde u ei valori de 7 ori mai mari decât expunerea terapeutică la om), au fost bine tolerate. În studiile privind administrarea intravenoasă in bolus, dozele care au fost bine tolerate au scăzut odată cu creşterea duratei studiului: dozele de 0,2 şi 0,02 mg/kg administrate zilnic au fost bine tolerate la şobolan şi câine timp de 4 săptămâni, respectiv numai dozele de 0,01 mg/kg şi 0,005 mg/kg au fost bine tolerate la şobolan şi câine, timp de 52 săptămâni.

Administrarea repetată, pe termen lung, care a dus la expuneri cumulate ce au depăşit expunerea maximă int nţionată la om, a produs efecte toxicologice în alte organe, inclusiv tractul gastro- intestinal, ficatul şi la locul de administrare intravenoasă. Nu este cunoscută relevanţa clinică a acestor rezultate. Cel mai frecvent efect observat în studiile cu doze repetate a fost creşterea ţesutului spongios primar la nivelul metafizelor oaselor lungi la animalele aflate în perioada de creştere, pentru aproape toate dozele, rezultat ce reflectă activitatea farmacologică anti-resorbtivă a substanţei.

Toxicitate asupra funcţiei de reproducere

Au fost efectuate studii privind teratogenitatea la două specii, la ambele prin administrare subcutanată. La şobolan s-a observat teratogenitate la doze ≥ 0,2 mg/kg şi s-a manifestat prin malformaţii externe, viscerale şi scheletice. La şobolan s-a observat distocie la cea mai mică doză testată (0,01 mg/kg). Nu s-au observat teratogenitate sau reacţii embrionare/fetale la iepure, deşi toxicitatea maternă a fost marcată la 0,1 mg/kg, din cauza scăderii calcemiei.

Potenţial mutagen şi carcinogen

Acidul zoledronic nu a dovedit potenţial mutagen în testele de mutagenitate efectuate, iar studiile de carcinogenitate nu au evidenţiat potenţial carcinogen.

6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE

6.1 Lista excipienţilor

Manitol

Citrat de sodiu

Apă pentru preparate injectabile

Acest medicament conţine sodiu, mai puțin de 1 mmol (23 mg) per flacon de 100 ml, adicǎ prac ic „nu conţine sodiu”.

6.2 Incompatibilităţi

Acest medicament nu trebuie să intre în contact cu nicio soluţie care conţineautorizatcalciu. Acest medicament nu trebuie amestecat sau administrat intravenos cu niciun alt medicament.

6.3 Perioada de valabilitate

18 luni

Stabilitatea chimică şi fizică în timpul utilizării a fost demonstrată pentru 24 ore, la temperaturi de 2-

8°C şi 25°C.

 

 

este

Din punct de vedere microbiologic, medicamentul trebuie utilizat imediat. Dacă nu este utilizat

 

 

mai

 

imediat, timpul şi condiţiile de păstrare înainte de utilizare sunt responsabilitatea utilizatorului şi, în

mod normal, nu trebuie să depăşească 24 ore la 2-8°C.

 

 

nu

 

 

6.4 Precauţii speciale pentru păstrare

 

 

Medicamentul

 

 

 

A se păstra la temperaturi sub 30°C. Pentru condiţiile de păstrare a medicamentului după prima deschidere, vezi pct. 6.3.

6.5 Natura şi conţinutul ambalajului

Pungă pluristratific tă din copolimer poliolefinic/stiren-etilenă-butilenă (SEB), cu port de perfuzie din polipropilenă, în his u dop din cauciuc şi capac.

Fiecare pungă onţ ne 100 ml soluţie.

Acid zole ronic Teva Generics este disponibil în ambalaje multiple conţinând 5 sau 10 pungi.

Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.

6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor şi alte instrucţiuni de manipulare

Pentru o singură administrare.

Orice medicament neutilizat sau material rezidual trebuie eliminat în conformitate cu reglementările locale. Soluţia trebuie utilizată numai dacă este limpede, fără particule şi incoloră.

Dacă se păstrează la frigider, înainte de administrare, se aşteaptă ca soluţia să revină la temperatura camerei. În timpul preparării perfuziei trebuie utilizate tehnici aseptice.

7.DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

Teva B.V.

Swensweg 5

2031GA Haarlem

Olanda

8. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

EU/1/14/912/004

EU/1/14/912/005

9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI

01/04/2014

10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI

 

 

 

autorizat

Medicamentului http://www.ema.europa.eu

 

 

Informaţii detaliate privind acest medicament sunt disponibile pe website-ul Agenţiei Europene a

 

 

mai

este

 

 

nu

 

 

Medicamentul

 

 

 

 

 

 

 

Comentarii

A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z
  • Ajutor
  • Get it on Google Play
  • Despre
  • Info on site by:

  • Presented by RXed.eu

  • 27558

    medicamente prescrise enumerate